Guvernului i-a revenit sângele în obraji şi a revizuit în sus prognozele de creştere economică. PIB-ul ar urma să crească cu 5% în 2021 şi să ajungă la 1.143 mld. lei, peste nivelul din 2019

Autor: Răzvan Botea 28.04.2021

► Toate ramurile cresc şi vin cu contribuţie pozitivă la creşterea economică, în afară de exportul net.

Comisia Naţională de Stra­tegie şi Prognoză a revizuit în sus prognozele macro­economice pentru anul 2021. Astfel, econo­mia României ar urma să crească cu 5% în 2021, după o cădere de 3,9% în 2020. Revizuirile pozitive vin ca urmare a unei evoluţii peste aşteptări a economiei româneşti în 2021.

Revizuirea prognozei instituţiei guvernului este cea mai recentă, după ce mai multe instituţii internaţionale şi analişti economici şi-au îmbunătăţit perspectivele asupra economiei României. PIB-ul României a ţinut capul la suprafaţă în 2020 mult mai bine faţă de aşteptări: a înregistrat un minus de 3,9%, versus aşteptări de -5%. Ca atare, prognozele analiştilor s-au îmbunătăţit substanţial pentru 2021: creştere economică de 5-6%.

Cu o creştere de 4,3%, prognoza anterioară a guvernului se înscria în linia celor mai pesimiste prognoze. Noua prognoză estimează un PIB de 1.143 mld. lei în 2021, mai mare faţă de 2019, când a fost de 1.058 mld. lei, record istoric pentru economia României.

Pe ramuri, Valoarea Adăugată Brută (VAB) ar urma să crească în industrie cu 5,8%, după o scădere de 9,1% în 2020 şi de 0,6% în 2019. Industria ar urma să aducă 1,1 pp. din creşterea economică de 5%, la o pondere de 20% în economie.

Agricultura, care vine după unul dintre cei mai grei ani din istoria eco­nomică a ţării din cauza secetei, ar urma să crească ca VAB cu 14,8%, datorită efectului de bază, însă în condiţiile în care condiţiile meteo vor fi normale. Sectorul agricol este de aşteptat să vină cu un aport de 0,6 pp. la creşterea economică şi să aibă o pondere în PIB de 4,2%.

Construcţiile, performerul econo­miei româneşti în pandemie, ar urma să continue să crească şi să pună umărul la creşterea economică cu 0,4 pp., la o pondere în PIB de 6,7%. Construc­ţiile, potrivit tuturor estimărilor, vor mai încetini galopul din ultimii doi ani, mai ales pe partea de birouri, însă infrastructura, care înseamnă jumătate din piaţa de construcţii, este de aşteptat să crească în continuare.

Serviciile, care înseamnă 60% din economia României, ar urma să vină cu 2,4 pp. din creşterea economică de 5% din 2021. O parte din servicii, cum ar fi zona HoReCa sau transporturile, a fost cea mai afectată de restricţiile impuse din cauza pandemiei.

Pe partea de utilizare a PIB, consu­mul rămâne principalul motor al creşterii economice în 2021 şi aduce 3,5 pp. din creşterea economică de 5%. Consumul privat aduce 3,1 pp. din cele 3,5 pp. de la consumul final. Formarea brută de capital fix, investiţiile, ar urma să vină cu un aport de 1,7 pp. la creşterea econo­mică.

Exportul net însă va veni cu o contri­bu­ţie negativă la creşterea economică: -1,1 pp.

Datele de la Institutul Naţional de Statistică nu confirmă încă prognozele de creştere economică. Până acum, datele care au venit sunt din lunile ianuarie-februarie 2021, care, în termeni anuali, se compară cu februarie-ianuarie 2020, când continua încă avansul economic din 2019. Criza a început să fie resimţită începând cu martie 2020.

Unele dintre mizele pentru creşterea economică din 2021 sunt efectul de bază creat prin scăderea economică din 2020 şi relansarea consumului şi serviciilor în a doua parte a anului prin ridicarea restricţiilor.