Analiză Syndex: România are mai mult de 1,6 milioane de contracte de muncă plătite cu salariul minim, de cinci ori mai multe decât în urmă cu zece ani

La finalul anului 2020, în economia locală erau 1,2 milioane de contracte individuale de muncă plătite cu salariul minim pe economie, cel de 2.230 de lei brut la acea vreme. Dacă adăugăm numărul contractelor de muncă plătite cu salariul minim pentru persoanele cu studii superioare şi pntru angajaţii din construcţii, numărul contractelor de muncă trece de 1,6 milioane, conform studiului „Salariul minim şi traiul minim decent. De la mituri la oportunităţi”, realizat Syndex România.

Numărul contractelor de muncă plătite cu salariul minim pe economie este de cinci ori mai mare faţă de 2011, conform studiului citat. În 2020, salariul minim din România era la doar 80% faţă de Slovacia, 78% faţă de Cehia, 70% faţă de Polonia şi 57% faţă de Slovenia. Faţă de Olanda, România se situa undeva la doar 30%. „Altfel spus, un salariu minim net din România îţi permitea să cumperi doar 30% din coşul alimentar pe care ţi l-ar fi permis un salariu minim în Olanda şi doar 70% dacă ne raportăm la Polonia“.

„Situaţia este cu atât mai proastă cu cât numărul de salariaţi plătiţi la nivelul minim în România este de departe cel mai mare din UE, majoritatea ţărilor vecine având sub 10% din salariaţi plătiţi la nivelul minim. România rămâne mult în spatele chiar şi unor ţări ca Ungaria, care la prima vedere au un salariu minim net la paritatea puterii de cumpărare echivalent cu cel din România — doar 8% din salariaţii din Ungaria sunt remuneraţi la nivelul minim, de peste trei ori mai puţin decât în România”, scrie Ştefan Guga, autorul studiului Syndex.

Un salariat plătit la nivelul minim în România este cu 11% mai ieftin decât în Ungaria, cu 34% mai ieftin decât în Polonia, cu 35% mai ieftin faţă de Cehia şi cu 40% mai ieftin faţă de Slovacia,

”Deci din punct de vedere al costurilor pentru angajator, salariul minim din România este mult mai atractiv decât pare din comparaţia salariilor brute. În realitate, doar în Bulgaria salariul minim rămâne mai ieftin decât în România. Salariul minim din România este în continuare la un nivel foarte scăzut, lucru pe care atât angajaţii, cât şi angajatorii îl resimt cât se poate de clar, ce-i drept în moduri diametral opuse”, adaugă Ştefan Guga.

Creşterea de 3,1% a salariului minim pe economie din 2021, de la 2.230 la 2300 lei brut,  este cea mai mică din ultimii 11 ani, dacă lăsăm deoparte îngheţarea salariului minim din 2010.

”În termeni absoluţi, creşterea de 70 de lei din 2021 este cea mai mică de după 2014, când salariile din România au reintrat în mod vizibil într-o fază de creştere pronunţată, fiind mai degrabă comparabilă cu creşterile timide din perioada 2011-2013. Deci chiar dacă 3,1% este mai mult decât nimic, este destul de probabil că 2021 marchează sfârşitul perioadei de creştere a salariului minim începute în prima parte a deceniului anterior”, afirmă Guga.

Conform calculelor sale, în 2020, salariul minim brut era în termeni nominali de 2,3 ori mai mare decât în 2015, de 3,7 ori mai mare decât în 2010 şi de 7,2 ori mai mare decât în 2005. Dacă luăm în calcul creşterea generală a preţurilor, salariul minim brut era în 2020 de 2,1 ori mai mare decât în 2015, de 2,9 ori mai mare decât în 2010 şi de 4,2 ori mai mare decât în 2005; în comparaţie, PIB-ul estimat pentru 2020 era de 1,2 ori mai mare decât în 2015, de 1,4 ori mai mare decât în 2010 şi de 1,7 ori mai mare decât în 2005

”În termeni de putere de cumpărare, salariul minim din România rămâne încă foarte redus, chiar dacă au existat progrese importante în ultimul deceniu. Şi din cealaltă perspectivă — cea a costului salarial — România rămâne ferm aşezată la coada clasamentului european. Trebuie să ţinem cont că angajatorul plăteşte nu doar salariul brut, ci şi o parte din contribuţiile sociale, iar aceasta din urmă a fost redusă la minimum în România începând cu 2018”, mai spune Ştefan Guga.