Investiţi în România! Cosmin Maglas, Atragem Finanţare: Există o cerere foarte mare pentru înfiinţarea de firme de servicii nonagricole
♦ Programul de tranziţie PNDR 2021-2022 ar putea începe în vară şi va cuprinde finanţări pentru activităţi de servicii în mediul rural ♦ Programele pentru tineri fermieri ţintesc o fiscalizare mai bună a agriculturii, respectiv o contribuţie mai mare a sectorului la PIB.
Consultanţii specializaţi în atragerea de finanţări se întâlnesc cu un număr din ce în ce mai mare de solicitări prin care antreprenorii vizează înfiinţarea de firme de servicii nonagricole, în contextul în care piaţa serviciilor oferite populaţiei şi firmelor este încă în curs de dezvoltare pe plan local, a explicat Cosmin Maglas, CEO şi fondator al firmei de consultanţă Atragem Finanţare, în emisiunea Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.
„În ceea ce priveşte măsurile care vor veni, cu siguranţă avem cele mai multe solicitări în domeniul digitalizării şi în domeniul înfiinţării de firme de servicii non-agricole. Încă stăm prost la capitolul servicii, în opinia mea. Serviciile sunt extrem de mult cerute de către o gamă largă de posibili antreprenori, atât în mediul urban, cât şi în rural. Exemplele sunt cele mai bune în domeniul IT, unde IT-iştii noştri sunt recunoscuţi pe plan mondial, dar încă avem puţine IMM-uri la nivel naţional cu CAEN-uri de IT.“
Consultantul a mai menţionat o lipsă acută de servicii de întreţinere, de la întreţinerea proprietăţilor, la lucrări electrice, de construcţii sau de instalaţii, într-o piaţă în care cererea este din ce în ce mai mare.
„Consider că este cea mai mare durere a pieţei, deoarece nu avem utilajele necesare de intervenţie, iar utilajele actuale din piaţă nu fac faţă lucrărilor. Cel mai bun exemplu cred că este că avem circa 15 guri de excavator la fiecare 500 de IMM-uri. Avem comune întregi unde nu găseşti un excavator pe o distanţă de zeci de kilometri“.
Cu toate acestea, românii care vor să aplice pentru astfel de finanţări nerambursabile mai au de aşteptat, în contextul în care Europa se află între ciclurile multianuale de finanţare stabilite la nivelul blocului european.
„Ce este palpabil astăzi sunt programele statului român, respectiv IMM Invest, Agro IMM Invest, precum şi pornirea iminentă a câtorva programe de dezvoltare a mediului rural, vorbim de PNDR (Programul Naţional de Dezvoltare Rurală) în perioada de tranziţie 2021-2022, cu o finanţare destul de importantă pentru mediul rural, atât pentru afaceri agricole, cât şi non-agricole“.
Fonduri pentru mediul rural
Ministerul Agriculturii a anunţat o alocare de 760 de milioane de euro pentru PNDR 2021-2022, deşi nu a fost lansat niciun document oficial. La acesta pot aplica atât fermele, cât şi cei care doresc să îşi deschidă afaceri în mediul rural.
„Acum este încă în derulare programul pentru tineri fermieri care se întorc din Diaspora şi urmează lansarea unor programe de tineri fermieri, sprijin pentru fermele mici, dezvoltarea fermelor agricole, dezvoltarea firmelor non-agricole din mediul rural şi de înfiinţarea firmelor non-agricole din mediul rural“, a explicat consultantul.
El a subliniat că nu intră orice activitate non-agricolă, dar sunt mai multe CAEN-uri disponibile, iar aici intră şi fonduri pentru dezvoltarea unor firme de servicii.
„În general, se pot înfiinţa unităţi de producţie – excluzând producţia alimentară, finanţat prin cu totul alte programe – unităţi de servicii, unităţii de servicii medicale şi unităţi de servicii IT, unde stăm foarte prost în mediul rural“.
Programele pentru tinerii fermieri sunt de tipul „prima fermă“, iar una dintre condiţiile de accesare menţionează ca cel care aplică să nu aibă mai mult de 40 de ani împliniţi.
„Încercăm de ani de zile să facem comasarea terenurilor agricole, să facem comasarea fermelor, să nu mai avem acele mici ferme de familie şi să trecem spre un mod cât mai organizat şi fiscalizat. Pentru că agricultura românească nu generează o pondere mai importantă în PIB tocmai datorită faptului că agricultura nu este fiscalizată“.
Programele care se adresează acestui segment ţintesc o fiscalizare mai bună a sectorului agricol şi încurajează înfiinţarea de firme cu o formă juridică de organizare, care să preia exploataţii agricole.
„Odată cu forma juridică şi înregistrarea fiscală vin şi obligaţiile faţă de statul român. Pentru că această firmă sau această persoană fizică înregistrată fiscal va prelua exploataţiile agricole ale celor care doresc să facă punctajul, să unească exploataţiile şi terenurile agricole într-o singură exploataţie care să facă un anumit punctaj SO, aşa cum se numeşte el din perspectiva finanţatorului“.
Punctajul SO poate fi calculat şi prin site-ul organismului intermediar AFIR (Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale), şi se referă în principal la dimensiunea exploataţiei agricole. În funcţie de punctaj, sumele care pot fi accesate sunt de 40.000 de euro, respectiv 50.000 de euro.
Din păcate, submăsurile de finanţare din PNDR 2021-2022 ar putea deveni operaţionale abia de la mijlocul verii, în contextul în care ghidul pentru program nu a fost nici măcar lansat în consultare încă.
„Noi avem o perioadă minimă în care 30 de zile stă un ghid în consultare, după 30 de zile este retras, se mai lucrează dacă este cazul, mai aşteaptă circa 7 zile, după care îl lansează peste încă 7 zile. Deci avem minim cam 44 de zile. Având în vedere momentul în care ne aflăm, nu prea sunt speranţe pentru luna iulie“.
„Bătaie“ pe fonduri
Cosmin Maglas a atras atenţia asupra cererii ridicate din piaţă pentru finanţări nerambursabile, o cerere care depăşeşte uneori de 6-7 ori oferta reprezentată de programele de finanţare.
„Mai nou, statul român se orientează mai mult spre instrumente financiare şi mai puţin înspre granturi, dar dorinţa clienţilor este de a atrage granturi nerambursabile. Pentru a putea să dezvoltăm cu real succes un anumit domeniu din ţara noastră trebuie să oferim sprijin celor care doresc să înfiinţeze aceste afaceri, chiar dacă multe dintre ele dau faliment“.
Măsuri precum POR 2.1 sau POR 2.2 au atras solicitări de 600-700% peste alocările financiare anuale, un context semnalat de mai mulţi consultanţi prezenţi în cadrul emisiunii Investiţi în România!.
„Vă daţi seama cât de mare este dorinţa oamenilor să implementeze un proiect cu fonduri europene. Şi pe măsurile AFIR este bătaia la fel de mare, dar acolo este deschisă măsura tuturor vreme de 5 zile, iar când se ajunge la 200% cereri peste alocarea financiară se blochează măsurile. De aceea acolo nu se vede cât de mare este bătaia“.
Consultantul consideră că ar fi de ajutor ca proiectele să fie analizate mai mult prin prisma a ceea ce oferă şi din perspectiva calităţii planului de afaceri.
În ceea ce priveşte programele precum IMM Invest şi Agro IMM Invest, Cosmin Maglas a reamintit că doar aproximativ 15% dintre IMM-uri sunt bancabile. La nivelul sectorului agricol nu sunt foarte multe firme înregistrate şi încadrate fiscal.
„Eu vreau să îi anunţ pe toţi cei decidenţi că nu avem nici 15.000 de IMM-uri cu cod CAEN de agricultură. În mod oficial, platforma Top Firme spune că avem 8.900 de firme de cultivare, 1.730 de firme care produc legume, 762 de firme la nivel naţional de creştere a bovinelor de lapte şi 415 firme care cresc alte bovine, respectiv bovinele de carne“.
Întrebat dacă România ar avea nevoie de un program de finanţare bazat exclusiv pe inovaţie, consultantul a explicat că segmentul ar putea fi adresat mai bine prin intermediul jucătorilor din mediul privat.
„Câtă vreme nu avem cercetare la nivel real, doar gestionarea câtorva brevete de invenţie, nu putem crea un program special, pentru acestea ar putea exista business angels foarte mulţi. Sunt în Cluj 2-3 grupuri care investesc în proiecte inovative. Ar fi un program bun dar gestionat privat, nu de statul român. Da, statul să vină cu garanţii, chiar şi cu fonduri, dar îndreptat spre mediul privat, spre fondurile de investiţii care au ca şi obiect cercetarea şi inovarea“.
Firma Atragem Finanţare este localizată în Cluj, dar are clienţi şi din oraşe precum Iaşi, Bacău sau Vaslui. Anul trecut, consultanţii au intermediat 10 finanţări în contextul în care nu au fost prea multe programe deschise cu fonduri nerambursabile. Este de menţionat că firma intermedia 53 de finanţări în 2017, într-un moment în care existau mai multe linii deschise.
„Cei mai mulţi clienţi sunt din sectorul producţiei şi serviciilor. Producţia obţine un scor foarte bun, utilajele costă mult şi atunci oamenii se îndreaptă mult spre aceste finanţări, granturi, pentru că au nevoie de ele. Cele mai multe se referă la producţia de mobilă, foarte accesibilă pe piaţa vestică, şi cei care produc elemente din fier forjat sau elemente de construcţii. Şi această este o piaţă deschisă petnru noi“.