ALEPH STORY: Spune-mi care e relaţia ta cu banii ca să-ţi spun ce tip de personalitate ai. O discuţie cu Adelina Mihai, jurnalist şi Irina Ursu, editor-prezentator ŞTIU

O discuţie cu Adelina Mihai, jurnalist ZF, şi Irina Ursu, editor-prezentator ŞTIU.

Adelina Mihai: Cheltuieşti în exces sau faci prea mai multe economii? Spune-mi ce tip de personalitate ai ca să îţi spun care este relaţia ta cu banii. Ce ne arată ştiinţa în legătură cu comportamentul vizavi de bani?

Irina Ursu: Ei bine, în cartea „Happy money”, este scrisă de un autor japonez care se numeşte Ken Honda, el a identificat şapte tipologii de relaţii în ceea ce priveşte banii şi aş vrea să trecem aşa, un pic, printre ele, pentru că ce e interesant este să spunem de la început că nu există oameni care să se potrivească numai unei tipologii, avem de obicei aşa, combinaţii, dar evident există una dominantă. Prima este cel, adică primul comportament este cel al omului care economiseşte compulsiv, foarte, vrea tot timpul să aibă bani puşi deoparte, fără un scop anume, doar să îi ţină acolo, să îi vadă în cont şi asta le dă o senzaţie de siguranţă. Pentru ei, deşi nu investesc, ţin banii acolo, „la saltea” cum s-ar spune, e un mare semn de insecuritate dacă cineva atentează la economiile lor şi de obicei explodează când vine cineva să împrumute, totuşi, sunt banii mei acolo, chiar dacă nu au în plan să investească. Al doilea comportament este comportamentul compulsiv în ceea ce priveşte cheltuielile, atunci când, spre exemplu, într-o situaţie de stres, faci tot felul de cumpărături doar ca să ai senzaţia de realxare, de mulţumire, că ai făcut ceva, practic ai nevoie de mai multă dopamină că atunci când îţi cumperi un lucru nou eşti mult mai fericit. Mai avem personalitatea celui care dace bani în mod compulsiv, cei care se dedică, sunt acei workaholici din ziua de astăzi care lasă totul deoparte ca să facă bani pentru că asta le aduce un statut mai bun şi o siguranţă financiară şi evident, o mai bună relaţie cu ceilalţi, deşi e greşit, nu toată lumea te judecă după numărul pe care îl deţii şi banii pe care îi ai în contul ţău bancar. Aici iarăşi e o problemă pentru că au de suferit relaţiile, pentru că aceşti, aceste persoane lucrează non stop, nu îşi dedică timp familiei, nu dedică timp cuplului, deci e o problemă. Îi mai avem pe cei care sunt indiferenţi, nu au niciun fel de preocupare în ceea ce priveşte banii, nu reprezintă pentru ei sursa, cum să spun eu, sursa principală, sursa fericirii, sursa principală a fericirii, însă şi aici e o problemă în ideea în care este nevoie totuşi pentru anumite planuri pe termen lung să ai nişte rezerve, adică nu poţi tot timpul să trăieşti aşa după o zi pe alta şi apoi brusc să îţi doreşti o vacanţă în străinătate sau să vrei să faci o investiţie pentru că nu vei avea cu ce şi mai sunt tipologiile combinate. Sunt cei care şi economisesc excesiv şi cheltuiesc excesiv pe lucruri inutile, pentru că la finalul zilei respectivele cheltuieli nu le aduc niciun beneficiu, nici nu îmbunutăţesc calitatea vieţii, sunt pur şi simplu nimicuri pe care noi cheltuim foarte foarte mulţi bani. Mai este tipologia celui care îşi asumă riscuri, care simte plăcere atunci când investeşte şi există acolo un risc pentru că el vrea să scape de plictiseală. Are şi bani, însă, nu vrea să îi ţină acolo degeaba, în cont.

Adelina Mihai: I-a uite cum am identificat un profil al antreprenorului. Până la urmă, dacă el îşi riscă economiile într-o investiţie în care crede ca să scape de plictiseală, adică să facă ceea ce-i place. Care sunt riscurile la această categorie?

Irina Ursu: Ideea este că aici uneori rişti să rişti prea mult, asta este, asta e de fapt problema, că unii se aruncă de dragul plăcerii de care au parte atunci când fac aceste investiţii sau, mă rog, impredictibile, riscă să pice în zona datornicilor. Deci ele trebuie făcute oarecum cu cap, e bun şi riscul numai că trebuie să-l calculezi şi să nu îl duci până la extrem şi ultimul, ultima tipologie este anxionsului care indiferent de câţi bani are se teme de faptul că îi va pierde şi aici are de suferit practic întreaga ta viaţă, pentru că dacă ai pus, ai dat un sens atât de important banilor şi toată existenţa ta se învârte în jurul lui nu faci decât să trăieşti foarte mult în nefericire pentru că te gândeşti, stai cu drobul de sare dacă o să pierd banii ce fac? Ştii? E important de spus faptul că cele mai bune investiţii se fac în ceilalţi, atunci când donezi, spre exemplu, e o mare fericire pe care tu ţi-o aduci singur. Şi am mai ascultat recent un podcast pe tema banilor şi dacă ne aduc ei fericirea, acesta se numeşte „Mind Arhitect” care spuneau în felul următor, banii îşi aduc fericire dacă îi cheltui cu cap, dacă îi chetui pe experienţe nu pe lucruri materiale, dacă consumi, prima dată strângi bani şi apoi consumi bunul respectiv, dacă faci economii pentru o vacanţă şi te bucuri ulterior de ea plăcerea este mult mai mare decât dacă consumi acum şi vei plăti mai târziu, cum sunt spre exemplu cardurile de credit, dacă consumi excesiv acolo o să ai parte de nefericire şi există şi plafoane, lumea chiar vorbeşte şi despre sume de bani care îţi pot aduce fericire şi în SUA studiile arată undeva, plafonul e până la 120.000 de euro pe an. Dacă ajungi acolo vei fi fericit că ai bani, dacă treci acea barieră vei începe să fii din ce în ce mai nefericit pentru că apar foarte multe nemulţumiri pe alte planuri.   

Adelina Mihai: Sper să ajungem şi noi la plafonul acela de fericire din SUA şi să cheltuim cu cap aceste economii. Să ştii că pandemia ne-a făcut totuşi mai economi. Toate statisticile arată că am strâns mai mulţi bani în perioada asta, acuma nu cred că ne-am transsformat toţi în oameni care economisesc excesiv, dar nici nu cred că îţi cumpărai o poşetă pe care să o afişezi, că nici nu aveai unde.

Irina Ursu: Marea surpriză a fost că românii au economisit maimult decât menţii, ceea ce ne-a făcut să spunem waw, suntem noi românii mai calculaţi decât nemţii, putem asta? Iată că putem. E clar că avem nevoie de revenire, nici ideea asta de a economisi şi a nu băga banii înapoi în economie nu e chiar cea mai profitabilă aşa că ne dorim să trecempeste perioada asta şi să revenim la consum şi să susţinem economia, şi la investiţii evident.