România riscă să fie printre ultimele ţări care depun PNRR-ul. Eurodeputatul Victor Negrescu: Poate doar Bulgaria, care se pregăteşte de alegeri anticipate, să mai depună aşa târziu ca noi
♦ „Statele care nu au depus încă, fie nu au susţinut crearea acestui mecanism de împrumut comun la nivel european, fie sunt state care au primit o alocare mică sau trec prin crize politice interne.“
Eurodeputatul PSD Victor Negrescu afirmă că România nu poate risca să fie ultima ţară care depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilenţă, având în vedere că ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Cristian Ghinea, a anunţat că România va propune Comisiei Europene să amâne depunerea PNNR-ului cu o lună, până la 31 mai.
Termenul iniţial agreat de Comisia Europeană cu statele membre era 30 aprilie, dar Ghinea a spus că mai multe state membre UE vor cere şi ele o amânare.
„România nu poate risca să fie ultima ţară care depune Planul de Redresare şi Rezilienţă. Este nevoie să accelerăm procesul de redactare şi negociere pentru ca termenul de 31 mai să fie devansat şi a evita, astfel, acest eşec. Jumătate din statele europene au depus deja oficial planurile lor, inclusiv din estul Europei, iar celelalte ţări se pregătesc să facă acest lucru în următoarele zile. Poate doar Bulgaria, care se pregăteşte de alegeri anticipate, să mai depună aşa târziu ca noi”, a transmis Victor Negrescu.
Eurodeputatul acuză guvernanţii locali că ignoră dialogul cu partenerii sociali, societatea civilă, mediul academic şi Parlamentul. Negrescu spune că cele 14 state europene care au depus planurile până pe 3 mai sunt chiar statele cu cea mai mare alocare şi care au susţinut crearea acestui mecanism de redresare: Polonia, Belgia, Italia, Austria, Slovenia, Danemarca, Spania, Letonia, Luxemburg, Slovacia, Franţa, Germania, Grecia, Portugalia.
„Statele care nu au depus încă, fie nu au susţinut crearea acestui mecanism de împrumut comun la nivel european, fie sunt state care au primit o alocare mică sau trec prin crize politice interne”, afirmă el. Oficialii Comisiei Europene au transmis autorităţilor din România că nu sunt de acord cu propunerile legate de investiţii din bani europeni prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru construirea sistemelor de irigaţii, a proiectelor de infrastructură rutieră şi a celor din reţeaua de gaze. Despre construirea sistemelor de irigaţii, Comisia spune că nu ar trebui să fie făcută cu fonduri din PNRR pentru că acest aspect nu ţine de redresarea după pandemia de COVID-19. Propunerea de alocare din PNRR pentru reţeaua de apă şi canalizare, sisteme de irigaţii şi dezvoltarea reţelei de gaze ar fi, în total, de 4,6 mld. de euro. Din aceştia, 4 mld. de euro merg către reţeaua de apă, canalizare şi sisteme de irigaţii.
Ludovic Orban, preşedintele Camerei Deputaţilor, a spus că autoritatea europeană nu este de acord cu proiectul în valoare de 600 de milioane de euro pentru conectarea unor localităţi la gaze naturale, din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Orban spune că au existat discuţii tehnice care trebuie clarificate, privitoare la folosirea hidrogenului în aceste reţele de gaz, chestiuni despre care el crede că pot fi rezolvate.
Referitor la partea de infrastructură rutieră prevăzută în PNRR, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Cristian Ghinea, a explicat că finanţarea transportului rutier nu este agreată de Comisia Europeană. Pentru transportul rutier şi autostrăzi sunt alocate 4,5 miliarde de euro în PNRR.
Din alocarea totală de 672,5 miliarde de euro pentru Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR) la nivelul UE, România poate beneficia de aproximativ 30,5 mld. euro, compuse din 13,8 mld. euro sub formă de granturi şi 16,7 mld. euro sub formă de împrumuturi.
Regula stabilită prin propunerea de regulament este ca 70% din granturile in PNRR să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenţei de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023.