De ce mult-aşteptata explozie a consumului, condiţie pentru relansarea economiilor, ar putea să nu vină?

Autor: Catalina Apostoiu 06.05.2021

♦ Echivalenţa ricardiană, teoria din secolul 19 numită după economistul politic britanic David Ricardo, arată că oamenii presupun că vor fi în ultimă instanţă nevoiţi să plătească pentru bugetul guvernelor.

Consumatorii care au econo­misit masiv în timpul pandemiei ar putea să nu se simtă încurajaţi să cheltu­iască masiv în contextul reve­nirii economiilor, potrivit unei teorii din secolul 19, scrie Bloomberg. 

Pablo Hernandez de Cos, strateg în cadrul Băncii Centrale Europene, a menţionat această posibilitate, a aşa-numitei echivalenţe ricardiene, în cadrul unui discurs recent referitor la modul în care ritmul cheltuielilor de consum va contribui la revenirea economiilor.

Teoria din secolul 19, numită după economistul politic britanic David Ricardo, arată că oamenii presupun că vor fi în ultimă instanţă nevoiţi să plătească pentru bugetul guvernelor.

Herandez de Cos, care conduce banca centrală a Spaniei, a arătat că există riscul ca consumatorii să nu cheltuiască masiv pentru că anticipează taxe mai mari după ce guvernele şi-au crescut datoriile în criza COVID-19.

Strategii ţin să înţeleagă modul în care se vor comporta consumatorii europeni după pandemie. O creştere puternică a cheltuielilor ar accelera procesul de însănătoşire a economiilor.

Se poate însă ca această teorie să nu fie valabilă. Marion Amiot, economist S&P, remarcă faptul că în timpul crizei datoriilor prin care a trecut regiunea în urmă cu un deceniu, oamenii şi-au redus rata economisirii chiar în condiţiile în care unele ţări au majorat taxele.

Aceasta arată de asemenea că în momentul ridicării primei runde de restricţii anul trecut rata econo­misirii în rândul gospodăriilor ca procent din veniturile disponibile a scăzut la 17% în T3 de la 25% în T2.

„Acelaşi lucru se va întâmpla probabil odată cu normalizarea lucrurilor în acest an. Nu există nicio dovadă că această relaţie există în zona euro“, susţine Amiot.

Unele guverne au arătat că sunt conştiente de acest risc şi că nu vor urma majorări de taxe.

Hernandez de Cos a declarat că echivalenţa ricardiană este un factor de urmărit.

Totuşi, Oliver Rakau, economist la Oxford Economics, arată că intenţia lui Hernandez de Cos a fost de a încerca să alunge orice sugestie de retragere timpurie a susţinerii monetare şi fiscale.

„Cred că banca centrală a Spaniei vrea să avertizeze cu privire la un optimism exagerat“.