Producţia industrială a crescut în martie cu 13,4% faţă de perioada similară din 2020, cel mai mare avans din mai 2017. În T1, industria s-a majorat cu 2,9%

Producţia industrială a crescut în martie cu 13% faţă de luna precedentă, ca serie brută, datorită evoluţiei înregistrate de toate cele trei mari sectoare, respectiv industria prelucrătoare şi industria extractivă (+14,3% fiecare) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+5,9%), arată datele INS.

Ajustat la numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, producţia industrială s-a majorat cu doar 0,7% faţă de februarie 2021.

Comparativ cu martie 2020, avansul a fost de 13,4%, pe serie brută, şi cu 13,1% ca serie ajustată. Industria prelucrătoare şi ramura energie & utilităţi s-au majorat cu 14,6% an/an fiecare, iar la polul opus componenta extractivă a scăzut cu 7,7%.

La nivelul primului trimestru, producţia industrială a avut un avans de 2,9% ca serie brută  şi de 3,3% serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. Creşterea a fost susţinută de majorarea înregistrată de ramura prelucrătoare (cu 2.7% an/an) şi de componenta energie & utilităţi (cu 9.2% an/an). Pe de altă parte, la nivelul componentei extractive s-a consemnat o ajustare cu 12.1% an/an.

”Ritmul anual al producţiei industriale s-a ameliorat la 13.4% în martie, cea mai bună evoluţie din mai 2017, în contextul efectului bază, date fiind restricţiile introduse la jumătatea lunii martie 2020, la momentul incidenţei pandemiei. Industria prelucrătoare şi ramura energie & utilităţi s-au majorat cu 14.6% an/an fiecare în martie. La polul opus, componenta extractivă a scăzut cu 7.7% an/an în martie”, a comentat Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.

Pe marile grupe industriale, se observă creşterea producţiei de bunuri de folosinţă îndelungată cu 25.8% în T1, evoluţie care exprimă premise de redinamizare pentru consumul privat (principala componentă a PIB) în România şi în Uniunea Europeană, pe fondul accelerării procesului de vaccinare, mix-ului relaxat de politici economice şi efectului bază.

De asemenea, sectoarele de bunuri intermediare şi bunuri de capital au crescut cu 2%, respectiv cu 4.8% în primul trimestru din 2021.

Cele mai dinamici ramuri ale industriei prelucrătoare din România în perioada ianuarie-martie din perspectiva evoluţiei producţiei au fost: maşini, utilaje şi echipamente (7.6% an/an), autovehicule de transport rutier, remorci şi semiremorci (7.9% an/an), calculatoare şi produse electronice şi optice (8.3% an/an), mobilă (11.4% an/an) şi echipamente electrice (14% an/an).

”În scenariul macroeconomic central BT (actualizat recent) previzionăm majorarea formării brute de capital fix cu ritmuri anuale de 6.9% în 2021, 8% în 2022 şi 5.9% în 2023, într-o evoluţie susţinută de nivelul redus al costurilor reale de finanţare, climatul pozitiv din sfera sectorului bancar, implementarea proiectelor lansate de Uniunea Europeană după incidenţa pandemiei (inclusiv Next Generation) şi potenţialul ridicat de dezvoltare din perspectiva infrastructurii critice”.