Noerr: Hărţuirea morală la locul de muncă. Definiţii, legislaţie, metode de combatere

Ziarul Financiar 17.05.2021

Agenţia Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă[1] a stabilit faptul că hărţuirea morală la locul de muncă reprezintă un risc care ridică cele mai mari probleme în practică, din cauza lipsei de legiferare coerentă la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene.

Definiţia hărţuirii morale la locul de muncă

La nivel naţional, hărţuirea psihologică este definită atât în art. 4 lit. d¹) din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi („Legea nr. 202/2002”), cât şi în art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare („OG nr. 137/2000”).

De asemenea, precizăm că a fost adoptată Legea nr. 167/2020 pentru modificarea şi completarea OG nr. 137/2000, precum şi pentru completarea art. 6 din Legea nr. 202/2002 (în continuarea „Legea nr. 167/2020”).

Astfel, prin Legea nr. 167/2020 hărţuirea morală la locul de muncă a fost definită ca fiind: „orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern şi/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condiţiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnităţii angajatului, prin afectarea sănătăţii sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme: a) conduită ostilă sau nedorită; b) comentarii verbale; c) acţiuni sau gesturi.”

Totodată, Legea nr. 167/2020 prevede faptul că hărţuirea morală la locul de muncă reprezintă „orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnităţii, integrităţii fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajaţi, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru. În înţelesul prezentei legi, stresul şi epuizarea fizică intră sub incidenţa hărţuirii morale la locul de muncă.”

Caracterul sistematic al hărţuirii morale la locul de muncă

În Decizia civilă nr. 1439/2020[2], Curtea de Apel Cluj a statuat că prima condiţie pentru a ne afla în faţa unei hărţuiri morale la locul de muncă se referă la existenţa unor comportamente, a unui limbaj, a unor acte, gesturi sau înscrisuri, care să fie repetate sau sistematice, ceea ce presupune că hărţuirea morală trebuie înţeleasă ca un proces care presupune derularea în timp, prin existenţa unor acţiuni repetate sau continue şi care sunt „intenţionate”. Astfel, instanţa a reţinut că pentru acordarea daunelor morale nu este suficient ca un astfel de episod să existe la un moment dat, cu caracter excepţional, ci să aibă o anumită durată.

În sens contrar, raportat la situaţia de fapt diferită, Curtea de Apel Iaşi, prin Decizia civilă nr. 338/2018 a reţinut existenţa caracterului repetitiv, întrucât şeful ierarhic i-a cerut salariatului să îşi dea demisia de mai multe ori pe parcursul unui an, făcându-se asupra lui presiuni în acest sens. În ceea ce priveşte daunele morale solicitate, instanţa a reţinut că toate acţiunile concertate ale societăţii au determinat un stres resimţit puternic de către salariat, care a adus atingere demnităţii sale şi a admis cererea salariatului privind plata de daune morale în cuantum de 10.000 RON.

Combaterea hărţuirii morale

Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă a stabilit că angajatorii trebuie (i) să formuleze politici anti-hărţuire cu direcţii clare, pentru îmbunătăţirea generală a climatului psihosocial la locul de muncă şi crearea unei culturi organizaţionale cu norme şi valori împotriva hărţuirii, (ii) să instruiască salariaţii în gestionarea conflictelor şi în leadership, precum şi (iii) să reproiecteze mediul de muncă în vederea acordării de sprijin victimelor, în caz de hartuire, prin consiliere şi despăgubire.

Obligaţii suplimentare impuse angajatorilor şi sancţiunile aplicabile

În acest context, precizăm că Legea nr. 167/2020 instituie obligaţia angajatorului de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii şi combaterii actelor de hărţuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern al unităţii de sancţiuni disciplinare pentru angajaţii care săvârşesc acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă. În caz contrar, angajatorul se sancţionează contravenţional cu amendă de la 30.000 RON la 50.000 RON.

În cazul în care angajatorul va stabili, în orice formă, reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajaţii la săvârşirea de acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă va fi sancţionat cu amendă de la 50.000 RON la 200.000 RON.

De asemenea, neaducerea de către angajator la îndeplinire a măsurilor dispuse de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării se sancţionează cu amendă contravenţională de la 100.000 RON la 200.000 RON.

În acelaşi timp, în situaţia în care instanţa de judecată va constata săvârşirea unei fapte de hărţuire morală la locul de muncă va putea:

 

[1]   http://osha.europa.eu/ro/publications/reports/ro_esener1-summary.pdf

[2]   http://rolii.ro/hotarari/5fe553dee49009b01a000031