Videoconferinţa Conectăm România. Agricultura inteligentă. Digitalizarea agriculturii poate genera o creştere de peste 20% a productivităţii sectorului la nivel naţional

♦ „Contribuţia agriculturii de 5% în PIB-ul României poate creşte doar prin digitalizare cu cel puţin 1,5%” ♦ „Pentru a avea digitalizare în agricultură trebuie să avem conectivitate, să avem stocare de date şi algoritmi care să transforme datele în informaţii utile pentru utilizatorul final” ♦ „Când materia primă din România va fi procesată, atunci vom fi cu adevărat un stat independent şi atunci se va echilibra şi balanţa comercială” ♦ „Trebuie să obţinem mai mult cu mai puţin. Şi doar utilizând instrumente inteligente putem face următorul pas.“

Productivitatea sectorului agricol poate creşte cu 20-30%, la nivel naţional, dacă antreprenorii din agrobusiness adoptă noile tehnologii în activităţile lor, au concluzionat speakerii prezenţi în cadrul videoconferinţei Conectăm România. Agricultura inteligentă, organizată de ZF în parteneriat cu Huawei România. 

„Îmbinând agricultura clasică cu digitalizarea şi cu educaţia fermie­rilor, pentru că aici depunem eforturi foarte mari pentru ca fermierii să utilizeze aceste tehnologii, vedem o creştere a productivităţii totale, la nivel naţional, de 20 – 30%”, a spus Valerian Iştoc, business development director în cadrul Agrii România.

Ovidiu Bucătaru, CFO în cadrul Grup Şerban Holding, care activează în agrobusiness, afirmă că digitalizarea poate genera o creştere de aproximativ 1,5% a contribuţiei sectorului agricol la Produsul Intern Brut (PIB) al României.

„Doar digitalizarea poate aduce o creştere de 25%. Contribuţia industriei de 5% în PIB-ul României poate creşte doar prin digitalizare cu cel puţin 1,5%. Pe de altă parte, tre­buie să recunoaştem că proce­sarea, integrarea şi valoarea adăugată ne pot ajuta să creş­tem şi mai mult ponderea sectorului în PIB-ul ţării”, a spus Ovidiu Bucătaru.

De asemenea, Adrian Chesnoiu, preşedintele Comisiei pentru agricultură şi industria alimentară din Camera Deputaţilor, consideră că potenţialul industriei agricole din România este „uriaş”, dar pentru a-şi atinge potenţialul are nevoie de dezvoltare în zona de procesare şi valoare adăugată.

„Acest sector poate deveni pilon de bază al societăţii româneşti. Acum vedem un impact de 5% în PIB, dar potenţialul e uriaş. Când materia primă din România va fi procesată, atunci vom fi cu adevărat un stat independent şi atunci se va echilibra şi balanţa comercială. Încă exportăm materie primă şi importăm produse cu valoare adăugată”, a spus Adrian Chesnoiu.

Însă, un aspect important al digitalizării este reprezentat de colaborarea între industrii, a adăugat Codruţ Săvulescu, senior solution manager în cadrul subsidiarei locale a gigantului Huawei din China.

„Pentru a avea digitalizare în agricultură trebuie să avem conectivitate, să avem stocare de date, monitorizare şi algoritmi care să transforme datele în informaţii utile pentru utilizatorul final, adică pentru fermieri şi agricultori. Şi încă un aspect important, digitalizarea se bazează pe colaborarea între industrii, nu poate un domeniu să meargă înainte şi altele să rămână în urmă”, a spus Codruţ Săvulescu. Ovidiu Bucătaru a oferit şi un exemplu despre impactul pozitiv pe care îl are automatizarea în ceea ce priveşte activitatea companiei pe care o reprezintă. 

„În 2021, am pus în funcţiune un sistem de irigaţii care ne oferă şi posibilitatea de a fertiliza şi a aloca tratamente chimice asupra culturilor. Sistemul ne oferă posibilitatea să reducem cantitatea de fertilizanţi cu 40%, iar în zona de pesticide am avut o diminuare de 30%.“

Prin digitalizare am ţinut costurile sub control. Şi mizăm pe o creştere a productivităţii la hectar. Am reuşit să avem randamente cu 19,7% mai mari.”

În continuare, planurile Grup Şerban Holding vizează tot zona tehnologică şi rămâne cu un ochi pe următoarele soluţii ce vor apărea pe piaţă, care vor putea aduce un aport la activitatea pe care compania o desfăşoară.

„Trebuie să obţinem mai mult cu mai puţin. Şi doar utilizând instrumente inteligente putem face următorul pas. Şi în PNRR, 1,5 euro din 10 euro se duc în zona de digitalizare. Noi ne-am uitat la primii doi piloni, iar primul era legat de managementul apei - irigaţii, iar pilonul doi este axat pe digitalizare.”

Un alt exemplu despre cum poate ajuta digitalizarea jucători din industria agrobusiness a fost oferit de Codruţ Săvulescu.

„În Norvegia am implementat soluţii de optimizare a resurselor într-o organizaţie activă în zona de piscicultură, iar câştigul, doar din optimizarea resurselor a fost de 1 euro pe peşte, într-un an de zile. Iar fermierul respectiv avea peste un milion de peşti. Pentru că valoarea adevărată o aduce sistemul de inteligenţă artificială din spate, platforma care procesează date şi care construieşte informaţii.”

Codruţ Săvulescu, senior solution manager al Huawei România

► Pentru a avea digitalizare în agricultură trebuie să avem conectivitate, să avem stocare de date şi algoritmi care să transforme datele în informaţii utile pentru utilizatorul final.

► Digitalizarea se bazează pe colaborarea între industrii, nu poate un domeniu să meargă înainte şi altele să rămână în urmă.

► În Elveţia colaborăm cu un operator mobil şi un fermier în zona agricolă. Şi acolo am implementat soluţii inteligente.

Adrian Chesnoiu, preşedinte Comisia pentru agricultură şi industria alimentară din Camera Deputaţilor

► Vedem că România a făcut paşi importanţi în zona de digitalizare, pe de o parte din nevoia permanentă de a îmbunătăţi activitatea fermelor, dar pe de altă parte prin absorbţia de fonduri europene. Prezenţa oamenilor inteligenţi în agricultură a făcut diferenţa de la o agricultură de subzistenţă la agricultura profitabilă.

► Odată cu pandemia cred că întregul concept se va modifica radical. Se va merge foarte mult pe utilizarea tehnologiilor independente de om – am roboţi care identifică buruienile, merg 24 de ore pe zi, nu cer salariu sau concediu.

Ovidiu Bucătaru, CFO al Grup Şerban

► În 2021, am pus în funcţiune un sistem de irigaţii care ne oferă şi posibilitatea de a fertiliza şi a aloca tratamenente chimice asupra culturilor. Sistemul ne oferă posibilitatea să reducem cantitatea de ferttilizanţi cu 40%, iar în zona de pesticide am avut o diminuare cu 30%.

► Un alt exemplu, avem o suprafaţă de 250 de hectare pe care am instalat un ecosistem cu senzori care colectează, monitorizează şi procesează date, iar aceste date colectate ajung într-un sistem informaţional şi ne oferă posibilitatea să luăm decizii în timp real.

Cezar Nourescu, cofondator şi CEO al CBN Agrotech

► Fermierii după ce recoltează marfa trebuie să o conserve până să o vândă la un preţ mai avantajos. Asta presupune că în spaţiul de depozitare trebuie să existe parametrii de temperatură şi umiditate, iar asta, la zeci de mii de tone nu e uşor. Această problemă se rezolvă cu ajutorul digitalizării prin aerarea cerealelor în mod repetat.

► Spre exemplu, am început să dezvoltăm alături de cei de la Corteva Agriscience nişte senzori wireless pentru silozurile de hrană pentru vaci. l La fel şi pentru silozurile de pui. Dar noi adaptăm totul pe necesitatea concretă a fermierului.

Liviu Zăgan, CEO al Holde Agri Invest

► Modelul nostru de business ar fi fost mai greu de aplicat şi dezvoltat dacă nu puteam beneficia de tot ce ne oferă prezentul în materie de tehnologie.

► Unul dintre obiective vizează modernizarea fermelor. Pe lângă soluţiile de agricultură inteligentă, modernizarea fermelor presupune şi utilaje performante, irigaţii. Credem că irigaţiile, împreună cu investiţia în spaţii de stocare, pot contribui la independenţa fermeirului şi pot să asigure rezistenţa la schimbări climatice, la fluctuaţii de climă şi de economice.

Valerian Iştoc, business development director Agrii România

► La început era foarte greu şi puţină lume înţelegea rolul acestei digitalizări în zona de agricultură. Acum situaţia s-a îmbunătăţit. În fiecare an încercăm să aducem platformei noastre componente care să ajute fermierii şi să crească eficienţa fermei.

► Avem în cadrul platformei un sistem care monitorizează rezerva de apă din sol. Anul trecut, a fost un exemplu dureros, dar foarte puţini fermieri au luat în considerare că se pleacă la drum cu o rezervă mică de apă în sol. Ştim ce a urmat, un an secetos, în care mulţi fermieri au investit şi nu au avut randamentele dorite.

Vasile Topac, cofondator AgroGo - Bursa Online de Cereale

► Ne dorim să integrăm şi o piaţă de transport pentru că am avut solicitări în această direcţie şi vrem să ne extindem şi spre exterior pentru că deja avem utilizatori din Germania, Ungaria, Serbia şi alte ţări. Consider că ar trebui să profităm de contextul din România. În prezent, domeniile care performează sunt IT and C-ul şi agricultura, este exact ce trebuie pentru start-up-uri care pot face lucruri bune şi pot merge spre exterior.

► Se mai poate creşte pe zona fermelor mijlocii, cele mari sunt deja destul de competitive şi de digitalizate, pentru că au accesat deja destule tehnologii pe care le folosesc.