În România există multe oportunităţi de accesare de ajutoare de stat. Investitorii ar trebui să se simtă încurajaţi să acceseze aceste fonduri, dar să fie atenţi la condiţiile de finanţare. România are 12 scheme de ajutor de stat aprobate. Dintre acestea, 10 sunt implementate sau în curs de implementare

Modul în care ajutoarele de stat sunt gestionate de către autorităţi ar putea face dife­ren­ţa în decizia companiilor de a alege România în locul compe­titorilor din regiune. Există multe oportunităţi de accesare a ajutoarelor de stat, de la zona de producţie la servicii, însă companiile trebuie să fie atente şi la condiţiile din acordurile de finanţare, a fost una dintre concluziile speakerilor din cadrul evenimentului ZF Ajutoare de stat.

„În România există foarte multe oportunităţi de accesare a ajutorului de stat, în zone de producţii, în zone de servicii, companii mari, IMM-uri şi aşa mai departe. Avem autorităţi proactive, transparente, ar trebui ca investitorii să se simtă încurajaţi să întrebe şi să acceseze aceste fonduri“, a spus, în cadrul evenimentului, Manuela Guia, managing partner al Guia Naghi şi Partenerii.

Christian Filippitsch, partener al casei internaţionale de avocatură ReedSmith, a spus că cele mai fierbinţi sectoare pentru investiţii în perioada următoare sunt energia şi automotive, în condiţiile în care în aceste zone vor fi modificări în perioada următoare.

„Educaţia este unul dintre sectoarele importante, dar cred că de asemenea un sector foarte important este energia, unde se întâmplă foarte multe - digitalizarea, tranziţia ener­getică. De asemenea, sectorul auto­mo­tive se schimbă. Dacă sunt investiţii mari în acele sectoare, ai nevoie să investeşti şi în infras­tructură. Fondurile vor fi disponibile, iar priorităţile sunt transfor­marea verde şi digitalizarea“, a spus el.

Prezent la eveniment, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a spus că schemele de ajutor de stat pe care le are România sunt competitive în regiune şi că prin aceste scheme speră.

„Ne bazăm pe schemele de ajutor de stat de la Finanţe. Schemele noastre sunt competitive în regiune, avem scheme similare cu ce au vecinii, concurenţii noştri. Prin aceste scheme sperăm să relocăm investitori în România“, a sus Bogdan Chiriţoiu.

ZF împreună cu casele de avocatură Guia Naghi şi Partenerii (GNP) şi Reedsmith au organizat miercuri 26 mai videoconferinţa „Ajutorul de stat în România înainte şi după pandemie: experienţă şi tendinţe“, o dezbatere în cadrul căreia avocaţii specializaţi în zona ajutoarelor de stat împreună cu reprezentanţii autorităţilor au abordat subiectul ajutoarelor de stat în pandemie şi perspectivele de viitor.

Prezentă la eveniment, Alis Bărbulescu, director la Direcţia Ajutor de Stat, Consiliul Concurenţei, a spus că în acest moment în România sunt aprobate 12 scheme de ajutor de stat, dintre care 10 sunt implementate sau în curs de implementare.

„În România până în prezent au fost aprobate cu aprobarea Comisiei Europene 12 măsuri de ajutor de stat care se află în diverse stadii de implementare. 10 dintre ele sunt implementate sau în stadiu de implementare. 9 sunt scheme de ajutor de stat şi 3 sunt ajutoare individuale ad-hoc: Blue Air, Tarom, Aeroportul Timişoara.

Măsurile de ajutor de stat au fost în valoare de circa 9,5 mld. euro, a mai spus Alis Bărbulescu, iar gradul de implementare al acestora a fost de 36% la finalul lui 2020.

„Ca impact financiar, bugetul total al acestor măsuri este de circa 9,5 mld. euro. La un calcul estimativ reprezintă 0,48% din PIB. Sigur că nu este de anvergura unor state europene, dar este comparabil cu cele din Austria, Portugalia, Grecia. Până la finalul lui 2020 cam 36% din aceste fonduri au fost contractate.“

Cele mai multe instrumente folosite au fost garanţiile de stat „ circa 70% din total. De asemenea, au mai fost acordate ajutoare de stat în granturi şi împrumuturi.

Investitorii au mai multe scheme de ajutor de stat pe care le pot accesa, printre care 807/2014, pentru investiţii de peste 1 mil. de euro şi 332/2014, pentru crearea a cel puţin 100 de locuri de muncă. Pe schema 807/2017 au fost încheiate până acum 86 de acorduri de finanţare.

„Astăzi s-a lansat în dezbatere publică o schemă de ajutor de stat pentru investiţii strategice de peste 100 mil. de euro. Este o schemă pe care am creat o pentru acei investitori cu anvergură continentală, globală, care urmăresc să se localizeze în Europa, în spaţiul estic, şi dorim să oferim şi acest instrument, pe lângă celelalte oportunităţiî, a spus Irina Avram „ director general, Direcţia Generală Ajutor de Stat, Ministerul Finanţelor.

Companiile trebuie să fie atente cum cheltuiesc banii din ajutorul de stat, atrage atenţia Manuela Guia, care dă mai multe exemple din practică în care companiilor li s-a retras ajutorul de stat şi au fost nevoite să îl restituie.

„Un exemplu din practică este un investitor care îşi asumase cheltuieli eligibile, printre altele, şi pentru achiziţia unor utilaje pe care urmă să le monteze într-o fabrică. El a identificat o soluţie de optimizare a costurilor şi, în loc să mai achiziţioneze echipamentele necesare, le-a închiriat. S-a găsit în situaţia în care în faţa instanţelor să se considere recuperarea chiar integrală a ajutorului de stat.î

 

Alis Bărbulescu,

director, Direcţia Ajutor de Stat, Consiliul Concurenţei

► Măsurile adoptate de România se înscriu în tendinţa europeană. Cadrul legislativ european a fost adaptat şi modificat astfel încât să răspundă cât mai bine acestor nevoi ale statelor membre de a interveni în perioada de criză. Comisia Europeană a venit cu acest cadru temporar în baza căruia statele membre pot acorda granturi, garanţii, împrumuturi, diverse instrumente.

► În plus faţă de acest cadru temporar care a fost proiectat până la sfârşitul anului 2020, acum prelungit până la finalul lui 2021, multe dintre măsurile de ajutor de stat acordate de statele membre au avut la bază articolul care spune că poţi acorda ajutor de stat pentru remedierea pagubelor sau daunelor provocate de evenimente extraordinare, precum criza Covid.

► Ca impact financiar, bugetul total al acestor măsuri este de circa 9,5 mld. euro în România. La un calcul estimativ reprezintă 0,48% din PIB. Sigur că nu este de anvergura unor state europene, dar este comparabil cu ajutorul de stat din Austria, Portugalia, Grecia.

► Până la finalul lui 2020 cam 36% din aceste fonduri au fost contractate.

► În ceea ce priveşte instrumentele folosite, cele mai multe dintre ele constau în garanţii - peste 70% din aceste ajutoare de stat au fost sau vor fi acordate sub formă de garanţii, apoi granturi şi împrumuturi. Şi aici suntem cumva în linie cu tendinţele europene.

 

Manuela Guia,

managing partner, Guia Naghi şi Partenerii

► Credem că este un moment potrivit să readucem în atenţia investitorilor străini problematica ajutoarelor de stat şi mai ales detaliile, care uneori fac diferenţa. Riscurile sau detaliile acelea concrete pe care trebuie să le avem în vedere dacă vrem să apelăm la aceste ajutoare de stat, pentru a ne asigura că nu ne găsim mai târziu într-o situaţie de recuperare.

► Pentru investitorii interesaţi de accesarea acelor ajutoare de stat pentru investiţii şi crearea de noi locuri de muncă, s-a flexibilizat puţin contextul undeva în vara anului trecut. Au fost foarte multe proiecte de investiţii care au fost puse în suspensie din cauza condiţiilor.

► Acum poţi depune această cerere şi dacă societatea existentă a obţinut profituri în doar unu din ultimii 3 ani. Alternativ, pentru companiile nou-înfiinţate, este accesibilă măsura ajutorului de stat dacă acestea au capitaluri pozitive şi dacă nu fac parte dintr-un grup care deţine şi alte companii ce derulează acelaşi tip de activitate ca acela pentru care se solicită ajutorul de stat, condiţie menită să înlăture posibilitatea „ocolirii“ restricţiilor aplicabile solicitanţilor care nu au reuşit să obţină profit în niciunul din ultimii 3 ani.

► La fel, pentru companiile nou înfiinţate este accesibilă măsură ajutorului de stat dacă acestea au capitaluri pozitive, cu condiţia să nu facă parte dintr-un grup de companii care au pierderi pe alte societăţi.

► Cele mai bune mijloace sunt schemele de ajutor de stat, faţă de ajutoarele de stat individuale. Una dintre ele, extrem de flexibilă, este acordarea ajutorului de stat cu anumite intensităţi pentru investiţii minime de 1 mil. euro. A doua spune că acordă ajutor de stat pentru crearea a cel puţin 100 de locuri de muncă.

► Problema în momentul de faţă este că se dau multe decizii ANAF de recuperare a ajutorului de stat pentru acele companii care oricum deja sunt lovite că nu şi-au atins profitabilitatea preconizată. Avem o problematică pe care poate nu mulţi au anticipat-o.

► Un alt lucru întâlnit în practică este când un investitor îşi asumase cheltuieli eligibile, printre altele şi pentru achiziţia unor utilaje pe care urma să le monteze într-o fabrică. El a identificat o soluţie de optimizare a costurilor şi, în loc să mai achiziţioneze echipamentele necesare, le-a închiriat. S-a găsit în situaţia în care în faţa instanţelor să se considere recuperarea chiar integrală a ajutorului de stat.

► Este o reglementare destul de stufoasă, strictă: primim bani de la stat, dar trebuie să avem grijă.

 

Irina Avram,

director general, Direcţia Generală Ajutor de Stat, Ministerul Finanţelor

► Astăzi s-a lansat în dezbatere publică o schemă de ajutor de stat pentru investiţii strategice de peste 100 mil. euro. Este o schemă pe care am creat-o pentru acei investitori cu anvergură continentală, globală, care urmăresc să se localizeze în Europa, în spaţiul estic, şi dorim să oferim şi acest instrument, pe lângă celelalte oportunităţi.

► În momentul de faţă ajutorul maxim care poate fi accesat este de 37,5 mil. euro. O astfel de schemă de ajutor de stat ne dă posibilitatea să depăşim acest prag de 37,5. Am lansat în consultare această schemă şi aşteptăm reacţia mediului de afaceri, propuneri şi sugestii.

► Schema de ajutor de stat 807/2014: 2,1 mld. euro este valoarea proiectelor de investiţii. Ajutorul de stat aprobat este de 775 mil. euro, iar locurile de muncă nou create sunt aproape 15.000. 876 mil. de euro contribuţii la dezvoltarea regională.

► Avem 86 de acorduri de finanţare până în acest moment.

► Legat de cauza lipsei investiţiilor din zona Moldovei, cei mai muţi au reclamat problema infrastructurii. Este extrem de costisitor în momentul de faţă să treci munţii cu camioane. În acelaşi timp, este adevărat, şi autorităţile locale din vest şi centru sunt mult mai bine educate în cultivarea acestor relaţii cu investitorul.

► Bucureştiul este total neatractiv în momentul de faţă, iar de la anul nici nu va mai putea fi acordat ajutor de stat regional în zona Bucureştiului. Inclusiv zona Ilfov care are în momentul de faţă 35% intensitate, va avea o intensitate mult mai mică.

 

Bogdan Chiriţoiu,

preşedintele Consiliului Concurenţei

► Ne bazăm pe schemele de ajutor de stat de la Finanţe. Schemele noastre sunt competitive în regiune, avem scheme similare cu ce au vecinii, concurenţii noştri. Prin aceste scheme sperăm să relocăm investitori în România.

► Cred că suntem în linie cu celelalte state europene. Am văzut anul trecut un efort imens al autorităţilor române, dar şi al Comisiei Europene şi am reuşit să aprobăm foarte repede măsurile care au făcut parte din acest pachet special care a făcut parte din pachetul acesta de susţinere a economiei.

► Poate anvergura ajutoarelor de stat a fost mai mică, pentru că n-avem resursele Germaniei, de exemplu, dar măsurile au fost similare cu cele din Germania.

► Am întâlnit mai multe percepţii, printre care că ajutoarele de stat se dau numai la companii de stat.

► Ce uită lumea este că avem foarte mulţi bani care merg către IMM-uri. Este surprinzător să se spună că ajutoarele de stat merg mai mult către firmele străine.

► Din păcate nici noi, nici alte ţări nu evaluăm eficienţa schemelor de ajutor de stat. Nu prea ne uităm să analizăm care este utilitatea banilor pe care îi alocăm.

► Cred că viitorul este  să sprijinim prin granturi, dar grosul sprijinului să vină prin creditare.

► Posibil să vedem scheme care se adresează preponderent unor sectoare. În general schemele noastre sunt generale, dar este posibil să apară scheme targetate sectorial.

► Banca de dezvoltare vine cu nişte instrumente pe care nu le avem în momentul de faţă. Vom vedea exact care este repartiţia sarcinilor. Este de aşteptat ca banca de dezvoltare să aibă componenta de investiţii, de equity.

 

Otilia Vîlcu,

partener, Guia Naghi şi Partenerii

► În perioada Covid am văzut un ritm mai alert al ajutoarelor de stat şi uitându-ne şi la exemplele europene, am văzut Comisia Europeană care a acţionat rapid şi cu reguli speciale.

► Complexul Energetic Oltenia este beneficiar de ajutor de stat de salvare, pentru care Comisia Europeană a lansat anul acesta o anchetă aprofundată pentru a vedea în ce măsură planul de restructurare care a urmat ajutorului de salvare răspunde criteriilor de analiză europene.

► Atunci când primim un ajutor de salvare, avem două posibilităţi: returnăm în 6 luni ajutorul de stat după ce am primit primul fond de finanţare, fie notificăm către Comisia Europeană un plan de restructurare detaliat care să arate cum se poate restructura compania.

► Cu CE Oltenia nu suntem în faza de recuperare a ajutorului de stat, ci de analiză a planului de restructurare.

► Pe partea cealaltă, de recuperare a ajutoarelor de stat considerate ilegale, avem exemplul recent de recuperare a ajutorului de stat în cazul CFR Marfă. Vorbim de o decizie care ne spune că trebuie să recuperăm 571 mil. euro plus dobânda, pentru că aici a existat o conversie a datoriilor şi scutiri de impozite, nerecuperări de taxe şi impozite.

 

Christian Filippitsch,

partener, ReedSmith Bruxelles

► Cadrul temporar este o unealtă politică importantă pentru Comisia Europeană pentru a coordona modul în care statele membre vor face faţă crizelor şi este o unealtă importantă pentru a asigura lichiditatea companiilor, pentru a le ţine la suprafaţă.

► În acelaşi timp, regulile interne ale pieţei încă funcţionează şi Europa iese din criză cât se poate de puternică. Avem nevoie de o economie europeană funcţională, cu o piaţă internă puternică, pentru a face faţă competiţiei la nivel global.

► Ne mutăm tot mai mult către o Europă digitală, către o Europă verde. Modelul pentru a supravieţui este să ai industrii puternice, care funcţionează foarte bine. Companiile sănătoase sunt vitale pentru a atinge scopurile de sustenabilitate.

► Cred că este dificil răspunsul la întrebarea dacă Europa poate trage investiţii din zona asiatică. În acest moment, dacă vă uitaţi la industrie, la provocările din zona infrastructurii, alimentarea cu energie, avem nevoie de investiţii. Când China vine cu bani, Europa este foarte speriată de faptul că firmele chineze ar putea prelua controlul asupra infrastructurii critice.

► Este important să atragem companii chineze, iar companiile vor să vină în Europa, pentru că este o piaţă mare, dar în acelaşi timp există această îngrijorare ca firmele chineze, care în cea mai mare parte sunt controlate de stat, să aibă prea mult control asupra infrastructurii critice.

► Europa a fost lovită puternic de criza Covid. SUA este o economie foarte deschisă, foarte liberalizată. În UE trebuie să fim atenţi, la începutul anului Marea Britanie a ieşit din Uniunea Europeană. Este important să nu cădem sub nicio formă în plasa protecţionismului.

► Cred că Europa se descurcă foarte bine pentru a investi în modernizarea infrastructurii, în modernizarea industriilor. Modernizarea aceasta va crea un motor uriaş pentru dezvoltare viitoare.