Green Deal nu înseamnă ceva ieftin, ci este scump şi de calitate. Autorităţile trebuie să se pregătească. Construcţiile verzi vin cu nevoia de personal calificat pentru noile norme, dar şi cu cea de deschidere din partea autorităţilor
Trecerea la o nouă generaţie de clădiri, cele verzi, eficiente energetic, va presupune eforturi financiare atât din partea companiilor private, cât şi din partea autorităţilor, este părerea împărtăşită de jucătorii din construcţii şi imobiliare, împreună cu cei din zona de finanţare, dar şi din domeniul energetic. Zece reprezentanţi ai acestor sectoare au participat la videoconferinţa Economia verde, realizată de ZF în parteneriat cu Raiffeisen Bank, care a avut loc joi şi care a fost dedicată clădirilor şi modului în care finanţăm, construim şi operăm acest tip de imobile.
„Fiecare instituţie va trebui să facă o analiză să vadă dacă proiectul pe care îl finanţează este sustenabil sau nu. Criteriile de sustenabilitate au devenit o necesitate“, a spus Cristian Sporiş, vicepreşedintele Raiffeisen Bank.
În România însă s-a făcut până acum economie la elemente precum atenţia la mediu, siguranţa şi confortul ambiental atunci când vine vorba de construcţii şi, prin urmare, acest sector a devenit unul dintre cele mai poluante din oraşe. Ceea ce se construieşte în România cu 500-600 de euro/mp, în Polonia se construieşte cu 1.200 de euro/mp, iar în Belgia cu 2.500 de euro/mp, a exemplificat Cristian Erbaşu, proprietarul companiei Construcţii Erbaşu. „În acelaşi timp, aceeaşi clădire în România se vinde cu 1.200 de euro/mp, în Polonia cu 2.000 de euro/mp, iar în Belgia cu peste 4.000 de euro/mp. Autorităţile trebuie să se pregătească pentru Green Deal şi să înţeleagă ce înseamnă acest lucru. Green Deal nu înseamnă ceva ieftin, Green Deal înseamnă ceva scump şi de calitate. Dacă noi vom merge mereu după criteriul costului cel mai mic, vom rămâne în urmă“, a spus Cristian Erbaşu.
În vreme ce transporturile generează 23% din emisiile totale de CO2, clădirile generează în jur de 39%, din care 11% pe zona de construcţii şi 28% pe zona de operare, a spus Andrei Văcaru, head of Capital Markets în cadrul companiei de consultanţă imobiliară JLL Romania. „Când un fond de investiţii va decide să intre într-o companie cu active imobiliare, va investi şi în funcţie de aspectele de sustenabilitate. Apare aşadar un criteriu nou atunci când se discută o tranzacţie. Atunci când cineva va veni şi va achiziţiona în România o clădire nouă sau veche, toţi vor avea acest criteriu foarte sus pe agenda lor“, a spus Andrei Văcaru.
Construcţiile verzi vin însă cu nevoia de personal calificat pentru noile norme, dar şi cu cea de deschidere din partea autorităţilor.
„Dacă va fi să construim verde, va trebui să avem personal calificat şi companii care să-şi asume riscurile unor astfel de proiecte, care nu vor fi ieftine. În ultimii ani, companiile care au arătat competenţe în proiecte au fost lovite pe componenta financiară din mecanisme care nu respectă dinamica corectă a preţurilor în principal la materiale. Când vorbim de investiţii în zona verde, zona privată este cea care face pionieratul şi deschide potecile, iar zona publică este într-o aşteptare latentă, care arată că fenomenul nu este înţeles în totalitate, iar reacţiile sunt amânate“, a spus Laurenţiu Plosceanu, preşedintele ARACO (Asociaţia Antreprenorilor din Construcţii).
Cristian Sporiş, Raiffeisen Bank
Cristian Erbaşu, Erbaşu Construcţii
Andrei Văcaru, JLL România
Mihail Ştefan, Asociaţia Producătorilor de Polistiren Expandat din România
Răzvan Nica, BuildGreen
Laurenţiu Plosceanu, Asociaţia Antreprenorilor din Construcţii