Producţia de bere, iniţiativele educaţionale, platformele online şi proiectele turistice sunt câteva domenii „la modă“ pentru noile afaceri

Micii antreprenori au schimbat imaginea pieţei locale a berii în ultimii zece ani şi au dus numărul de companii producătoare din industrie la un total de 67 în 2019, arată datele Asociaţiei Berarii României. Oriel Beer, Bereta, Capra Noastră, Bere Griviţa, Bere la Cluj, Anagram, Cearfisă sunt printre cele mai tinere branduri de bere artizanală din România, un segment care a crescut de la zero la 59 de unităţi în perioada 2010-2019.

„În 2017, când am început noi businessul, pia­ţa era pe un trend crescător, apăreau tot mai multe berării artizanale. Noi am reuşit să accesăm ma­rile reţele de magazine într-un context în care dorinţa noastră de a intra în aceste lanţuri s-a su­pra­pus peste nevoia lor de a lista producători lo­cali“, povestea Cătălin Vişan, unul dintre acţio­narii brandului de bere Cearfisă, produs în Iaşi.

În pandemie, micii producători de bere s-au rea­daptat noului context de piaţă, au creat ma­ga­zine online, au început să vândă direct către con­su­mator, au organizat mici tururi de fabrică pentru a-şi aduce clienţii mai aproape şi pentru a-i păstra.

Turismul este un alt sector care i-a atras pe antreprenori, mai ales că restricţiile din pandemie au orientat oamenii către opţiuni de cazare cu o capa­citate restrânsă, intime, locuri bune de mers doar cu familia şi prietenii. Totuşi, anul trecut au fost nevoiţi să îşi înceteze activitatea 245 de ho­te­luri şi pensiuni, majoritatea fiind clasificate la 2 şi 3 stele, con­form datelor Ministerului Economiei.

„Acum cinci ani, locurile speciale, de acest tip, erau puţine, însă acum observăm că apar din ce în ce mai multe oferte calitative, cu o arhitectură în spate şi cu o poveste frumoasă“, spune Diana Sicoe, care a deschis, alături de soţul ei, „Rural ai liber la tihnă“, o pensiune în satul Sitaru din judeţul Ilfov.

Iniţial, visul Dianei şi al lui Alex Sicoe era să încerce un business în agricultura bio. Nu l-au abandonat, însă au ales să revină la el într-un moment mai oportun. Între timp, au descoperit că turismul local, rural este o decizie mai inspirată.

Şi familia Beltechi a pariat pe turism, cu proiectul Casa Domestic.

„De ce am ales turismul? Pentru ca sunt atrasă de conceptul de ospitalitate. Dacă ar fi fost să aleg altceva, ar fi fost probabil ceva legat de domeniul creativ, organizarea de evenimente, dar cu siguranţă tot turismul mă atrage cel mai tare“, spune Adriana Beltechi.

Şi în educaţie efervescenţa afacerilor este mare, iar adaptarea a avut şi aici loc. De exemplu, Cristian Lăcraru, un antreprenor care a dezvoltat Şcoala IT, un proiect educaţional pentru copii, a conceput prototipul unui robot care îi ajută pe profesori să predea simultan copiilor din clasă şi celor de acasă. Roboţelul se numeşte Mirai şi este disponibil în două variante, Basic şi Premium, în funcţie de dotări. Legătura lui Cristian Lăcraru cu domeniul educaţiei s-a concretizat prin şcoala IT, un proiect educaţional prin care profesori de IT merg în mai multe şcoli private din Bucureşti pentru a ţine cursuri de programare şi robotică.

Tot ca o tendinţă au luat naştere şi platformele care satisfac nevoi diverse, gândite şi puse în practică, de la zero, de mici oameni de afaceri care aspiră să creeze mari schimbări în lume. AllFarm (un site care vrea să preia rolul de intermediar între micii producători din Apuseni şi din Bucovina şi clienţii din Bucureşti), Altmarkt (o platformă online pentru produse alternative, independente sau artizanale), PrimeRenting (o platformă online pentru închirieri de echipamente), REGnet (o platformă online care înfiinţează firme sau le modifică statutul juridic), Travlocals.com (un site unde adună casele vechi şi restaurate, conacele vechi, castelele transformate în pensiuni turistice pentru persoanele care caută cazări tradiţionale în ţară) sunt numai câteva exemple. Încălţămintea este o altă nişă vizată de noile generaţii de antreprenori, la fel ca producţia de miere.