Pandemia a readus în prim-plan afacerile antreprenoriale din comerţul alimentar. Este o schimbare de durată sau un trend de moment?

Pandemia de COVID-19, un eveniment  care a dat peste cap întreaga lume, a produs o schimbare şi în comerţul alimentar local, mai exact a readus în prim-plan afacerile antreprenoriale, fie că e vorba de businessuri specializate, fie de magazine de proximitate active în comerţul tradiţional. Această schimbare este cu atât mai surprinzătoare cu cât vine după 15 ani de declin pentru acest segment care pierdea anual mii de actori „căzuţi în lupta“ cu magazinele moderne, operate de giganţi internaţionali.

„A fost şi un suflu bun pentru comerţul tradiţional această perioadă. S-au închis restaurantele, terasele şi atunci ocazia de consum s-a mutat acasă. Loc de creştere şi de magazine noi mai e, mai ales pe segmentul magazinelor mici, specializate, afaceri de familie. Piaţa noastră e abia la început aici, dar se vede că există interes“, spunea recent Cătălina Aldea, consultant şi managing partner la Aldea Consulting. Ea are o experienţă vastă în comerţul modern, unde a lucrat înainte de a-şi deschide propria firmă de consultanţă în retail.

Informaţiile oferite de ea sunt confirmate şi de compania de cercetare de piaţă Nielsen, care spune că atât marii retaileri, cât şi comerţul tradiţional au înregistrat creşteri de vânzări în 2020, parţial şi datorită mutării volumelor din HoReCa, acasă.

„Vânzările realizate prin cele circa 60.000 de magazine ale comerţului tradiţional din România acoperă în continuare peste o treime din totalul naţional, dar sunt depăşite ca rată de creştere prin dezvoltarea accelerată a reţelelor de comerţ modern“, spun analiştii Nielsen.

Universul de comerţ modern număra la finalul lui 2020 circa 3.500 de magazine – hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate modernă, cash&carry şi discount –, cu alte 400 de deschideri planificate în acest an.

Aceste magazine au circa 65% din vânzările din comerţul alimentar, restul fiind disputat de micile magazine, afaceri antreprenoriale care alcătuiesc comerţul tradiţional. Comerţul alimentar este o piaţă de 20-22 mld. euro, conform celor mai recente date ZF.

Micii comercianţi au reuşit să-şi majoreze vânzările în pandemie când oamenii au fost sfătuiţi şi totodată nevoiţi să meargă la cumpărături la magazinul cel mai apropiat de casă. Acest obicei de consum a rămas şi după lockdown, când de teamă sau din comoditate unii consumatori au ales un magazin de bloc sau un chioşc apropiat şi mai puţin aglomerat în detrimentul unui magazin modern, arată datele din piaţă culese de la executivi din industrie şi de la companii de cercetare de piaţă.

„Sunt convins că unii consumatori şi-au schimbat atitudinea faţă de comerţul tradiţional şi ne-au obligat în acelaşi timp pe noi să listăm şi produse mai scumpe, de o calitate superioară“, spunea acum câteva luni Ionel Popa, proprietarul magazinului LaDoiPaşi din comuna Băleni, judeţul Galaţi. Compania Dinatos, care operează magazinul ce măsoară 140 mp, şi-a majorat veniturile cu 26% în 2020, până la peste 4,8 mil. lei (aproape 1 mil. euro).

Comerţul tradiţional reuneşte acele mici magazine şi chioşcuri din retailul alimentar ce se găsesc în special în rural şi în oraşele mici, deşi nu numai. Tot din acest segment fac parte şi băcăniile dezvoltate în special în marile urbe, în frunte cu Bucureştiul.

Recent, sub brandul Băcănia Rod a fost deschisă o a treia unitate, în Capitală, pe Bulevardul Ion Mihalache. Astfel, fondatorii businessului, Laura şi Liviu Rogojan, au continuat în pandemie să dezvolte reţeaua de magazine cu produse tradiţionale pentru a acoperi mai bine piaţa din Bucureşti. Reţeaua a avut iniţial un magazin în cartierul Titan, pentru ca în 2020, primul an de pandemie să se deschidă o a doua unitate în Tineretului. Câteva luni mai târziu a apărut şi magazinul din Ion Mihalache.

Liviu Rogojan spune că nu a simţit un impact pozitiv asupra afacerii generat de pandemie. Anul trecut cifra de afaceri a crescut cu circa 5%, însă datorită deschiderii celui de-al doilea magazin. Like-for-like a existat o scădere. El recunoaşte totuşi că vede o orientare a clienţilor către branduri româneşti „ atât în retail, cât şi în producţie.

„Nu cred că este o tendinţă de durată. Mai degrabă este un trend, iar la fel ca orice trend, se va schimba la un moment dat. Nu cred că românii (clienţii în general) acceptă orice produs/ brand doar pentru asocierea naţională. Mai avem nevoie de calitate constantă, prezenţă la raft, stocuri permanente, comunicare constantă şi multe altele pentru a pune un brand pe picioare. Probabil că în doi-trei ani se va consolida şi această piaţă, cu unii jucători care vor creşte, iar alţii care vor dispărea“, conchide el.