În Europa de Est, revenirea economică rapidă şi generozitatea guvernelor promit să readucă majorările salariale ameţitoare de dinainte de criză. Aceasta dacă pe drum nu le înghite inflaţia

Autor: Bogdan Cojocaru 09.06.2021

Dacă economia maghiară repor­neşte şi nu apare un al patrulea val de pandemie, creşterile salariale de peste 10%, tipice anilor de dinainte de criză, s-ar putea întoarce în Ungaria, a asigurat recent László Perlusz, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Patronatelor din Ungaria.

La traiectoria ascendentă a salariilor vor contribui faptul că povara care apasă pe angajatori va continua să se reducă anul viitor, planurile de micşorare a contribuţiilor sociale şi renunţarea la contribuţia pentru educaţie vocaţională, a explicat Perlusz într-un interviu pentru ziarul Világgazdaság. Însă, a mai spus el, creşterile salariale nu vor fi uniforme. În sectoarele lovite mai dur de criză, cum ar fi cele ale turismului şi ospitalităţii, există o probabilitate mare ca salariile să fie liberalizate. Apoi, în domenii ca in­dustria producătoare de maşini sau piese auto, dinamica ar putea fi mai slabă. Sectorul auto, de care economia maghiară este puternic dependentă, se confruntă în prezent cu o criză de cip-uri care a dus la frânarea activităţii.

Un studiu recent al companiei de recrutare ManpowerGroup a găsit că 12% din companiile maghiare intenţionează să-şi crească numărul de angajaţi în următorul trimestru. Doar 4% dintre afaceri se aşteaptă să efectueze disponibilizări. Analiza sugerează că angajările vor fi cele mai puternice în sectorul ospitalităţii, cateringului şi cel comercial, adică la firmele cărora pandemia le-a perturbat puternic activitatea.

Creşterile salariale anuale din Ungaria au ajuns la aproape 10% în februarie, dar au încetinit la 8,7% în martie. Ajustate la o inflaţie de 3,7% în martie, majorările salariale au fost de 4,8%, potrivit datelor biroului naţional de statistică. Salariul mediu net s-a situat la 289.400 de forinţi (832 euro). În sectorul public, creşterile au depăşit 10%, arată analistul ING Péter Virovácz. Guvernul lui Viktor Orban este considerat unul populist care se concentrează pe atragerea de voturi.

Ieri, Orban a spus că va propune rabaturi de până la 580 de miliarde de forinţi (1,7 miliarde euro) la impozitul pe venit pentru familii anul viitor dacă avansul economic depăşeşte actuala prognoză a guvernului, o creştere de 4,3%.  Dacă expansiunea PIB ajunge la 5,5% anul acesta, cei care câştigă salariul mediu sau mai puţin ar trebui să primească o rambursare a impozitului în primele două luni din 2022, a declarat Orban.

Anul 2022 este an electoral. Jonglerii cu impozitele face şi guvernul polonez. Partidul de guvernământ din Polonia Lege şi Justiţie a promis luna trecută un viitor în clasa de mijloc pentru toţi prin reducerea taxelor, majorarea cheltuielilor cu asigurările sociale şi ajutor pentru familiile tinere. Toate acestea constituie nucleul proiectului „Acordul Polonez“ de recuperare din pandemie, scrie Reuters.

Acesta prevede ridicarea limitei la care este perceput impozit pe venit şi excluderea de la plata impozitului a celor care primesc salariul minim şi pensii mici. „Este un program pentru a construi o clasă de mijloc pentru toţi, nu pentru cei câţiva“, a explicat premierul Mateusz Morawiecki.

Unii analişti, precum Anna Materska-Sosnowska de la Universitatea Varşovia, spun că acesta este într-adevăr un plan de recuperare economică, însă scopul lui este mai degrabă recuperarea electoratului după şocul puternic pe care l-a produs pandemia în Polonia. Economiştii se aşteaptă ca Acordul Polonez, în mare parte o reformă fiscală, să stimuleze creşterea economiei, dar şi să accelereze inflaţia.

Criticii spun că planul va aduce beneficii reale doar celor cu venituri mici, cu salarii brute de până la 6.000 de zloţi (1.346 euro), afectând în schimb negativ clasa de mijloc şi pe antreprenori. În martie, salariul mediu brut în sectorul corporate s-a situat la 5.929 zloţi (1.307 euro).

Salariul mediu brut a crescut cu 6,6% în ritm anualizat, la 5.681 de zloţi (1.247 euro), în primul trimestru, după ce în trimestrul anterior a urcat cu 5%. În ritm trimestrial, majorarea a fost de 4,1% în perioada ianuarie-martie. Iar perspectivele de pe piaţa muncii  şi pentru noi majorări salariale se îmbunătăţesc, scrie bne Intellinews.

Însă perspectivele nu le încântă pe asistentele medicale, care luni au intrat în grevă, nemulţumite de creşterile salariale promise de guvern. Comentând protestele, premierul Morawiecki a spus că planul economic prevede creşterea cheltuielilor cu sănătatea la 6% din PIB în doi ani şi la 7% din PIB în şase ani şi a asigurat că salariile vor fi semnificativ mai mari în anii care vin.  În Bulgaria, salariul mediu a urcat cu 10% în aprilie în ritm anualizat, la 1.500 de leva (767 euro). Analiştii de la ING au remarcat şi ei că remuneraţiile au reînceput să atingă niveluri de creştere de două cifre.

În Cehia, cea mai matură economie est-europeană, salariul mediu brut a urcat cu 3,2% în primul trimestru, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 35.285 de coroane (1.390 euro). Însă din cauza accelerării inflaţiei puterea de cumpărare a crescut cu doar 1%.