Bulgaria, o ţară săracă dar disciplinată fiscal, certată de SUA pentru corupţie, în conflict cu Moscova din motive de spionaj şi zdruncinată de scandaluri cu oligarhi şi mafioţi, dar care vrea în zona euro

Autor: Bogdan Cojocaru 10.06.2021

De când a aderat la UE, Bulgaria a muncit din greu să aducă sub control inflaţia, să reducă datoria şi deficitele, fiind dată ca exemplu de disciplină fiscală în criza trecută. Iar înainte de actuala criză oficiali de rang înalt din UE lăudau decizia guvernului de la Sofia de a face pregătirile necesare pentru adoptarea euro. Bulgaria devenise eroul exotic de la marginea Europei hotărât să fie următorul membru al clubului euro, nu Polonia, cea mai mare economie est-europeană, nu Ungaria rebelă şi nici România.

Cu leva ancorată de euro (până la apariţia euro moneda a fost ancorată de marca germană) într-un consiliu monetar pentru a preveni crizele mo­ne­tare, Bulgaria a intrat în cele din urmă în Mecanismul European al Ra­te­lor de Schimb ERM II, anticamera zonei euro, în urmă cu aproximativ un an.

Însă mica ţară est-europeană a rămas cea mai săracă şi depopulată din UE, devenind şi un vulcan de scandaluri, unele chiar cu tentă geopolitică. Cele mai ample proteste anticorupţie din ultimele decenii din Bulgaria au început cam în perioada în care Sofia anunţa că i s-a deschis poarta euro. Iar protestele anticorupţie au reînceput zilele trecute, mânia publicului fiind îndreptată mai ales spre procurorul general Ivan Geşev. Noile demonstraţii vin cu o lună înainte de noi alegeri, în contextul în care premierul veteran  Boiko Borisov n-a reuşit să obţină un nou mandat, guvernul SUA a sancţionat câţiva mafioţi bulgari cu conexiuni politice, iar Bulgaria este angajată într-un scandal de spionaj cu Rusia.

Iar primul procuror european din istoria UE, Laura Codruţa Kovesi, a ales Bulgaria pentru prima sa misiune internaţională. Kovesi este bine văzută de bulgarii care cer o reformă a justiţiei radicală şi demisia lui Geşev. Criticii îl acuză pe acesta că îi protejează pe oligarhi încă de când a venit în funcţie, în 2019, scrie AFP.

Săptămâna trecută, guvernul SUA a pus pe lista neagră cu sancţiuni şase bulgari, printre care oligarhi binecunoscuţi, mogulul media Delyan Peevski şi fostul baron al jocurilor de noroc Vasil Bojkov pentru rolul lor „extins“ în corupţie.

Peevski, membru al partidului minorităţii turce, este criticat că s-a folosit de statutul de „făcător de regi“ în parlament pentru a deveni un jucător important în economie, ajungând să deţină mai multe companii de construcţii şi 80% din media printată, scrie The Guardian. De asemenea, despre  Peevski se crede că a fost implicat în contrabandă cu ţigări prin porturile de la Marea Neagră. Guvernul american l-a sancţionat pe acesta pentru că s-a „folosit de trafic de influenţă şi mită pentru a se pune la adăpost de atenţia lumii şi a controla instituţii şi sectoare cheie din societatea bulgară“.

Protestele anti-corupţie de anul trecut au început după ce un fost ministru al justiţiei, Hristo Ivanov, şi alte două persoane au debarcat pe o plajă din apropierea portului Burgas şi au încercat să instaleze acolo un steag al Bulgariei. Plaja, care ar fi trebuit să fie deschisă publicului, este în apropierea unei uriaşe vile a unui fost politician, Ahmed Dogan, lider al partidului minorităţii turce, implicat în tot felul de afaceri dubioase.

 Cei trei oameni au fost alungaţi de ofiţeri ai serviciilor de securitate naţională, adică de oameni angajaţi de stat dar care-l protejau pe fostul politician. Anul acesta, Peevski a ajuns în centrul unui nou scandal după ce s-a aflat că banca de stat care ar fi trebuit să ajute IMM-urile în criză a acordat credite grase unor companii cu operaţiuni la limita legii sau falimentare, unele aparţinându-i oligarhului. Recent, omul de afaceri Stanislav Ilciovski l-a acuzat pe premierul Borisov†că a ajutat producătorul de carne de pasăre Gradus să prezinte o falsă majorare a cifrei de afaceri înainte de IPO-ul firmei.

Ilciovski a spus, de asemenea, că patronul companiei, Ivan Angelov, a plătit pentru o damă de companie care să-i ofere servicii sexuale lui Borisov. Anul trecut, Bulgaria a ajuns în atenţia lumii după ce procuratura elveţiană a acuzat banca internaţională Credit Suisse că a spălat bani pentru o reţea de crimă organizată şi de traficanţi de cocaină din Bulgaria. Ancheta a durat 12 ani, iar cazul în are în centru pe fostul luptător profesionist Evelin Banev, „Regele cocainei“ din Bulgaria. Luna aceasta, a ieşit la iveală că la un spital universitar bulgar au fost efectuate între 2019 şi 2021 mai multe transplanturi de organe de la donatori în viaţă din ţări sărace de care au beneficiat cetăţeni din Israel, Oman şi alte ţări. Spitalul era în trecut specializat pe tratarea politicienilor şi oficialilor. Luna trecută, mai mulţi lideri de opoziţie, printre care un fost şef al serviciilor de contraspionaj, au susţinut că convorbirile a 32 de politicieni ai opoziţiei au fost interceptate înainte de alegerile din aprilie.

Anul trecut, un om de afaceri bulgar fugit din ţară, Iliya Zlatanov, a oferit publicului un documentar unde se arată că biroul procurorului general al Sofiei a fost implicat într-o schemă de fraudă contra lui Zlatanov şi de preluare a controlului celui mai mare producător de lifturi din ţară, la care acesta era acţionarul majoritar.În schimb, procurorii bulgari au deschis un caz în care un contabil al companiei este acuzat de fals în acte şi în care caută răspunsuri de la Zlatanov şi de la familia acestuia.

Documentarul se numeşte „Cei opt pitici“ după un binecunoscut restaurant din Sofia despre care se ştie că este loc de întâlniri pentru procurori, avocaţi şi mafioţi, scrie Radio Europa Liberă.

Bulgaria se laudă însă că a spart în această primăvară o reţea de spionaj pentru Rusia care penetrase ministerul apărării şi serviciile de informaţii ale armatei. Procurorul general Geşev este cunoscut din vremurile când era doar investigator, dar unul care se opunea separaţiei puterilor în stat. El a fost numit procuror şef în 2019, fiind un aliat al premierului. Mandatul îi expiră în 2026.