Ce se va întâmpla cu preţul cărnii de porc din România: producătorii spun că ar putea creşte cu 25%, dar procesatorii se aşteaptă la creşteri de până în 5%

Producătorii de carne de porc estimează o creştere a preţului cărnii de 25% în 2021 comparativ cu 2020, în contextul în care pesta porcină africană evoluează pe teritoriul României şi importurile de carne de porc cresc, pe de o parte, iar costul furajelor pentru animale a crescut cu două cifre, pe de altă parte. |nsă, porcesatorii spun că o creştere exponenţială ar reduce foarte mult cererea, astfel că nu prevăd creşteri mai mari de 5%.

„În condiţiile în care pesta porcină africană (PPA) evoluează în continuare cu agresivitate pe teritoriul României, balanţa comercială este puternic afectată de importuri masive, iar costul de producţie este semnificativ afectat de preţul ridicat al furajelor - cu 25% mai mare în 2021 faţă de 2020, estimăm pentru lunile următoare, o creştere cu minimum 25% a preţurilor pentru consumator”, au spus reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR).

Preţul mediu la porcine pe kilogram în viu, în prima săptămână din iunie, a fost de 5,69 lei/kg, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Agriculturii. Cel mai mic preţ a fost înregistrat în ultima săptămână din luna ianuarie, de 4,13 lei/kg, după ce a scăzut cererea, odată cu trecerea sărbătorilor de iarnă.

APCPR este formată din peste 70 de ferme de creştere a suinelor, care asigură 70% din producţia naţională de porcine vii. |nsă, este de menţionat faptul că România îşi asigură doar 30% din consumul propriu, deoarece efectivul de suine a scăzut de la mijlocul anului 2017 încoace, după ce a apărut virusul PPA în ţară şi peste 700.000 de porci au fost sacrificaţi până în prezent, conform celor mai recente date de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi Pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). 

Astfel, România aduce carne de porc din ţări precum Germania sau Spania, în principal. Dar, deficitul României nu vine doar din lipsa cărnii de porc, ci şi a legumelor, fructelor sau laptelui. Din acest motiv, în 2020, România a avut un deficit pe balanţa cu produse agroalimentare de 1,9 miliarde de euro, potrivit datelor furnizate de reprezentanţii Ministerului Agriculturii.

„În conditiile în care într-o piaţă există deficit (şi din nefericire, în România deficitul este foarte mare), preţul cărnii de porc este dictat de acolo de unde este furnizată cantitatea ce mai mare: de la import. Asta este valabil, în principal, pentru carnea destinată procesării. În cazul cărnii proaspete, destinate vânzării şi consumului direct, preţul pentru această marfă ar putea fi, mai degrabă, influenţat de oferta internă, de unde se poate furniza carne proaspată”, explică Iani Chihaia, preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Fabricanţilor de Nutreţuri Combinate (ANFNC).

El adaugă că în România, preţul cărnii provenite din import este influenţat de piaţa internatională. „Dacă cererea la export este mare, atunci producătorii vestici îşi vor concentra eforturile pe piaţa externă UE şi atunci ne vom putea confrunta cu o situaţie de deficit carne porc în România, care se va materializa prin creşterea preţului”, întăreşte acesta.

Iani Chihaia precizează că producătorii de carne din România au avut un an foarte dificil, pe de o parte din cauza condiţiilor pieţei cerealelor (anul trecut preţul cerealelor a fost mai mare decât în mod obişnuit – ajungând la un record al ultimilor cinci ani) şi, pe de altă parte, au fost nevoiţi să facă faţă şi importurilor de carne de porc în cantităţi mai mari decât s-au aşteptat, din cauză că oferta de carne de porc din Germania a fost la un preţ foarte mic. Unii procesatori au spus anterior pentru ZF că importă carne de porc din Germania, în viu, în medie, cu mai puţin de 1 euro/kg.

„Tendinţa de creştere a preţurilor materiilor prime persistă încă de anul trecut, motivele principale fiind: cererea crescândă, vremea nefoavorabilă, creşterea preţurilor la transportul pe mare, conflicte geo-politice etc. Preţul porumbului a crescut cu 47%, al şrotului de soia a crescut peste cu 73%, cel al uleiul de vegetal a crescut cu 80 %, iar în timp ce preţul transportului maritim a crescut cu 86% în ultimul an.

În acest context, al creşterii preţurilor materiilor prime, au afirmat şi reprezentanţii APCPR că preţul furajelor pentru animale a crescut cu 25% şi că acest lucru va duce la creşterea preţului cu 25% pentru consumatorul final.

Totuşi, Sorin Minea, preşedinte al Federaţiei Romalimenta, care grupează majoritatea asociaţiilor şi patronatelor din industria alimentară, susţine că preţul cărnii de porc ar putea creşte cu maximum 5%, pentru că cererea este redusă, iar după o creştere exponenţială ar scădea şi mai mult.

„Sper într-o scădere a preţurilor cerealelor, pentru că, cel puţin în România, pentru 2021 se aşteaptă o producţie bună. Preţurile uleiului, pâini şi zahărului au crescut din cauza preţurilor record la cereale, dar se aşteaptă o plafonare. Preţul cărnii de porc nu va creşte sau, dacă o va face, va fi de 3-4%, nu vor fi creşteri exponenţiale, pentru că ar micşora consumul. Anul acesta, industria alimentară nu-şi va reveni, ci o va face abia în doi ani”, a afirmat Sorin Minea. El este şi preşedinte al grupului Angst, unul dintre cei mai mari procesatori de carne de pe piaţa cerealelor.

Cum se corelează preţul carcaselor de carne cu preţul cerealelor?

„Vorbind strict despre acest lucru, nutreţul combinate deţine la între 65-67% din totalul costurilor de producţie a unui kilogram de carne de porc în viu, iar în cazul cărnii de pasăre, nutreţul combinat deţine în prezent peste 71% . Aşadar, este cel mai important cost. Energia, proteina şi fosforul sunt cele mai scumpe componente ale hranei animale. În mod obişnuit pentru asigurarea nivelului minim de energie din nutreţul combinat se cheltuie aproximativ 70% din costul materiilor prime, iar pentru asigurarea nivelului optim de proteina se estimează a se cheltui 25%”, susţine Iani Chihaia.

Pentru pasăre şi porc, cerealele pot furniza peste 65% din necesarul de energie din hrană, însă, din punct de vedere strict economic, cerealele deţin mai puţin de 35 – 36% din total costuri cu materiile prime, completează acesta. „Proteicele - şrotul de soia, în principal - şi uleiurile vegetale deţin peste împreună aproape 60% din totalul costurilor cu materiile prime.”

Astfel, preţul cerealelor este corelat cu preţul celorlate materii prime, pe care producătorii români de nutreţuri combinate şi carne nu îl pot controla, menţionează Iani Chihaia.

„Aşadar, trebuie să fim realişti, întrucât urmează o perioadă cu turbulenţe pe piaţa cerealelor, oleaginoaselor şi implicit a cărnii. Analişti proeminenţi ne spun să fim pregătiţi anul acesta de o creştere de cel puţin cu 40% a preţurilor la produsele alimentare, la nivel internaţional. Sunt convins că se va întâmpla acest lucru şi la noi”, a afirmat executivul.

El mai spune că problema cea mai mare este că această creştere majoră, deja acumulată, a preţurilor inputurilor se transferă foarte lent la consumatorul final şi că orice întârziere „ar putea fi tardivă şi poate chiar fatală”. „Sunt, însă, convins că şi de această dată agricultura şi zootehnia trebuie sa reziste şi sper că se vor găsi resurse să se treacă cu bine şi peste această perioadă deosebit de dificilă.”