ZF Investiţi în România! Adrian Teban, Asociaţia Oraşelor din România: Parcurile industriale trebuie să fie o prioritate pentru oraşele mici şi mijlocii în următorii ani. Mulţi primari sunt interesaţi, dar în unele localităţi e o problemă de terenuri

Autor: Alex Ciutacu 17.06.2021

♦ Oraşele mici şi mijlocii au nevoie de o axă de finanţare europeană dedicată ♦ Dezvoltarea zonelor periurbane poate pleca de la asociaţii de dezvoltare intercomunitare.

Administraţiile oraşelor mici şi mijlocii din România tre­buie să se axeze în urmă­to­rii ani pe dezvoltarea de par­­curi industriale, astfel încât să poată atrage investitori să încu­rajeze avansul economic în teritoriile pen­tru care sunt responsabili, a explicat Adrian Teban, preşedinte al Asociaţiei Oraşelor din România şi primar al oraşului Cugir, în emisiunea ZF Investiţi în România!, reali­zată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

„Zona economică, parcurile industriale trebuie să fie o prioritate pentru noi, pentru că noi de aici generăm dezvoltare. (...) În dis­cuţiile pe care le-am avut şi în adunarea ge­nerală a oraşelor am văzut că mai mulţi primari sunt interesaţi de dezvoltarea unor astfel de parcuri industriale“. 

Cu toate acestea, invitatul a subliniat că în mai multe localităţi există o problemă de terenuri, întrucât sunt localităţi care nu au te­renuri şi trebuie să achiziţioneze din mediul privat. 

„Poate aici ar fi o zonă în care impli­ca­rea par­la­mentului şi a actorilor politici ar fi de aju­tor, pentru că trebuie să reuşim să dez­vol­tăm astfel de zone industriale în România“. 

În acelaşi timp, administraţiile care reu­şesc să pună în mişcare dezvoltări indus­triale şi să atragă investitori nu ar trebui să se bazeze doar pe segmentul industrial, ci ar trebui să încurajeze spre diversificare. 

„Cred că economia locală este o zonă în care oraşele mici şi mijlocii se pot dezvolta. Trebuie să ieşim din zona monoindustrial. Dau exemplu şi oraşul meu (n.red. - Cugir), care era clar un oraş industrial, iar acum ne gândim cum să dezvoltăm şi zona turistică, să îi dăm mai multe valenţe economice. Chiar şi agricultura în localităţile limitrofe ar fi o soluţie“. 

Unul dintre subiectele de actualitate pentru administraţiile locale din România ţine de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), pentru care acestea au trimis propuneri, în linie cu modul în care s-a stabilit consultarea la nivel european. 

„Vorbind strict de oraşele mici şi mijlo­cii, noi am fost oarecum jumătate urban, jumătate rural, şi în exerciţiile financiare anterioare oarecum oraşele mici şi mijlocii au fost marginalizate pentru că pe unele programe municipiile au avut o perspectivă mai bună de dezvoltare, iar pe cealaltă zonă au fost comunele. Oraşele mici şi mijlocii au căzut între cele două zone“. 

Priorităţile agregate de la cele 216 oraşe mici şi mijlocii membre ale asociaţiei şi propuse către guvern sunt: infrastructura de apă şi canalizare, sănătate, educaţie şi digitalizare. 

„Am învăţat în pandemie că dacă dezvoltăm doar spitalele din reşedinţele de judeţ, în situaţii de criză acestea sunt supra­aglomerate şi avem nevoie şi de aceste spitale din jurul localităţilor mici urbane, care să decongestioneze presiunea care se pune pe spitalele judeţene“.

În ceea ce priveşte educaţia, Adrian Teban susţine că învăţământul dual trebuie să fie o prioritate, astfel încât sistemul de edu­caţie să răspundă nevoilor din sistemul economic. 

Documentul aflat în consultare publică cu privire la PNRR arată un buget de circa 2,1 miliarde de euro pentru axa privind rezi­lienţa UAT-urilor, însă acestea sunt axate în principal pe mobilitate şi alte priorităţi. 

„Dar sunt şi celelalte priorităţi în educaţie şi sănătate, unde vom avea acces. Nu ştim exact cum vor arăta lucrurile, vom vedea cum arată ghidurile finale, pe care le vom vedea probabil la începutul anului viitor, atunci vom putea spune mai mult cât vor avea acces şi oraşele mici şi mijlocii la aceste fonduri“. 

Asociaţia Oraşelor din România a mers către administraţia centrală cu propunerea ca oraşelor mici şi mijlocii să li se adreseze o axă de finanţare, pe care să îşi poată stabili singure priorităţile – în linie cu priorităţile Comisiei Europene. 

„Noi am spus că aceste decizii ar trebui lăsate la nivel local, pentru că situaţia diferă de la oraş la oraş. De aceea ne-am dorit foarte mult o axă care să fie lăsată la latitudinea consiliilor locale. În fiecare perioadă de finanţare au fost anumite priorităţi, şi fiecare oraş şi-a făcut planurile de dezvoltare în funcţie de zonele pe care primeau finanţare, dar au rămas lucruri nerezolvate şi situaţia diferă de la oraş la oraş“. 

Un alt subiect mult-discutat în rândul oraşelor şi municipiilor din România ţine de conectarea oraşelor cu zonele periur­bane, iar această conectare ar putea începe din zona de servicii comune, precum cele de transport public. 

„Noi în Alba ne-am asociat într-o asociaţie de dezvoltare întercomunitară şi am reuşit să atragem mai multe fonduri pe programul operaţional infrastructură mare, şi am reuşit să rezolvăm multe probleme în judeţ. De asemenea, pe managementul deşeurilor am reuşit acest lucru“. 

El consideră că UAT-urile ar putea începe această conectare printr-o asociaţie de dezvoltare intercomunitară, iar prin aceasta ar putea fi contractat şi transportul public între un oraş şi localităţile din jur. 

„Sigur, nu putem discuta despre zone metropolitane pentru oraşele mici şi mijlocii, dar putem vorbi de o dezvoltare periurbană pentru localităţile care sunt limitrofe acestor oraşe şi ne dorim şi noi să avem oportunitatea în PNRR pentru aceste zone periurbane pentru a putea fi dezvoltate şi conectate cu zona urbană“. 

alex.ciutacu@zf.ro