ZF Economia verde. Orieta Hulea, WWF: Ne-am dori ca în fiecare minister să existe câte un responsabil pe probleme de mediu cu care să putem colabora. România colectează separat 11% din deşeurile din plastic. Trebuie să ajungem la 55% până în 2030, iar media europeană este de 45%. Cam 6% din acest plastic colectat poate fi reciclat

Problema deşeurilor şi a reciclării afectează toate domeniile economiei, motiv pentru care fiecare minister ar trebui să aibă o persoană care să abordeze această problemă, este de părere Orieta Hulea, director general în cadrul WWF (World Wide Fund).

„Avem un rol de facilitator între autorităţi, dar şi ele trebuie să găsească mecanismele de comunicare. Mediul este o temă orizontală, aspectele legate de mediu îşi găsesc locul în toate sectoarele. Ne-am dori ca în fiecare minister să existe câte un responsabil pe probleme de mediu cu care să putem colabora“, a spus Orieta Hulea în cadrul emisiunii ZF Economia verde.

WWF şi-a concentrat activitatea pe o problemă majoră a mediului, prezenţa plasticului în natură, şi a ales o zonă emblematică pentru România – Delta Dunării, unde PET-urile şi deşeurile aruncate pe canale sunt la ordinea zilei.

„Avem Patrula Zero Plastic, o barcă electrică cu care ne deplasăm pe canale din Deltă şi colectăm plasticul abandonat şi îl ducem în ţarcuri special amenajate, unde sunt zonele de colectare. Sunt deşeuri generate de locuitori, dar un surplus important vine de la turişti. Am început acest proiect acum aproape un an şi jumătate.“

Organizaţia a încheiat un parteneriat cu o companie de salubritate din zona Deltei Dunării, care vine şi colectează deşeurile colectate. Cu cât este mai curat plasticul, cu atât este mai mare posibilitatea de a-l recicla. În România însă, calitatea este destul de slabă, pentru că mult plastic reciclat este murdar şi nu poate fi reciclat.

„PET-urile sunt cele care se reciclează cel mai bine, apoi dozele de aluminiu, hârtia şi, într-o măsură mai mică, sticla, deşi potenţialul ar fi mai mare. Cred că reciclarea este şi un trend, dar şi o necesitate. Sunt tineri care fac asta pentru că e cool, merg cu bicicleta pe munte sau cu skateboardul în parc şi nu neapărat conştientizează că e o necesitate şi fac bine mediului, ci fac aceste lucruri pentru că sunt parte dintr-un trend eco. Poate să fie şi trend, atâta timp cât dă cu plus.“

Oamenii trebuie să fie conştienţi că nu pot arunca orice oriunde şi să separe deşeurile, să le depoziteze în locurile special amenajate, este de părere Orieta Hulea. Prevenţia este esenţială.

„Sperăm ca, prin PNRR, cu un buget de 1,2 mld. euro, să vedem soluţii pentru rezolvarea acestei probleme, privind colectarea plasticului, pentru că aici România este repetentă. România colectează separat 11% din deşeurile din plastic. Trebuie să ajungem la 55% până în 2030, iar media europeană este de 45%.

Cam 6% din acest plastic colectat poate fi reciclat. Trebuie infrastructură, să se investească în monitorizare şi control, să ajungă cât mai puţine deşeuri la gropile de gunoi.“

Tocmai de aceea, WWF se gândeşte să reproducă proiectul implementat în Delta Dunării şi în alte zone prioritare din România, precum Maramureş, Carpaţii de sud-vest, zona din lungul Dunării şi în jurul Braşovului.

„Având în vedere magnitudinea problemelor – câte gropi de gunoi există, câte deşeuri abandonate sunt – cred că vom mai avea probleme de rezolvat. Se vor face paşi importanţi spre colectarea separată, dar sunt probleme istorice care necesită o perioadă mai mare de timp pentru a fi rezolvate.“

Ţările din vest şi ţările nordice pot fi luate ca exemplu în procesul de educare a României, iar şcolile au un rol esenţial. În cele din urmă, este nevoie de reformă în sistemul educaţional şi de introducerea cât mai multor noţiuni despre gestionarea deşeurilor.

„Economia verde“ este o campanie editorială realizată de Ziarul Financiar cu sprijinul  Raiffeisen Bank