Dezvoltatorii din segmentul superior al pieţei accelerează dezvoltările în centrul şi în partea de nord a Capitalei

Beatrice Dumitraşcu, VP residential sales în cadrul One United Properties, explică faptul că în ciuda pandemiei vânzările de apartamente din segmentul superior au continuat să urce, iar unii clienţi se înscriu inclusiv pe liste de aşteptare pentru momentul în care este demarat un proiect cu puţine unităţi.

„Avem investitorii care cumpără. Preţurile au continuat să crească în această perioadă. În segmentul premium există clienţi care în continuare plătesc 4.000 - 6.000 de euro pe metru pătrat. În cazul unor proiecte mici, în zone exclusiviste, există inclusiv liste de aşteptare de dinainte ca proiectul să fie lansat. Pe toate segmentele pieţei imobiliare există investiţii de 3,5 miliarde de euro, iar 1 miliard este numai pe zona de lux a pieţei din România. Şi la nivel investiţional, anul trecut s-au semnat tranzacţii de peste 900 mil. euro în 2020 în ciuda pandemiei“, a spus Beatrice Dumitraşcu.

One United Properties, cel mai activ dezvoltator de pe piaţa locală, condus de Victor Căpitanu şi Andrei Diaconescu, are peste 850 de apartamente în construcţie şi încă 2.100 cel puţin planificate în proiecte noi precum One Cotroceni Park, One Peninsula sau One Floreasca Lake.

„Avem şi reconversii de proiecte precum One Verdi Park, unde turnul de birouri s-a transfoarmat într-unul de rezidenţial. La noi a cântărit mult faptul că am vândut deja 80% din primul turn şi era un moment bun să mizăm în continuare pe rezidenţial. La One Verdi Park discutăm de două turnuri de 77 de metri, vor fi cele mai înalte clădiri rezidenţiale din Bucureşti, cu o vedere spre parc. Va exista şi un parc, un restaurant şi o zonă de retail la parter. Cele două turnuri sunt conectate de un al treilea corp, care deasupra are un parc. Clădirile au trei etaje în subteran pentru locuri de parcare, iar toţi clienţii cumpără pe lângă apartament şi un loc de parcare“, a explicat Beatrice Dumitraşcu.

Cel mai mare proiect în derulare este One Cotroceni Park din zona Răzoare din Capitală, unde este staţia de metrou Academiei de pe noua magistrală de metrou spre Drumul Taberei.

„În cazul One Cotroceni Park discu­tăm despre un proiect de regenerare urbană şi este cel mai mare şantier de acest gen din ţară. Acolo sunt construite birouri, zonă de retail şi rezidenţial. Avem 15.000 mp de spaţii comerciale, cât jumătate dintr-un mall. Suntem aproape de a demara acolo faza a doua, cea reziden­ţială“, a explicat Beatrice Dumitraşcu.

Dezvoltatorul imobiliar Hagag, cel mai activ jucător pe piaţa restaurării şi consolidării de imobile istorice şi transfor­marea acestora în clădiri de birouri sau rezidenţiale de lux, are un buget de achiziţii de 100 mil. euro în 2021.

Hagag Development Europe, care a achiziţionat inclusiv Palatul Ştirbey de pe Calea Victoriei pentru a-l restaura, are în plan noi achiziţii de imobile istorice din centrul Capitalei în 2021. „Pentru anul acesta avem în vedere achiziţia de noi imobile şi avem un buget alocat de 100 mil. euro. Chiar recent a fost achiziţionat un nou imobil istoric şi mai luăm în calcul şi alte achiziţii. Avem un portofoliu de investiţii de 250 mil. euro. Hagag a identificat un potenţial aici, unde am găsit multe clădiri emblematice în centrul Capitalei. Ne vom concentra pe seg­mentul de nişă al restaurării clădirilor istorice deoarece am văzut potenţialul“, a spus Adelina Veneticu, business develop­ment manager la Hagag Development Europe.

Hagag a finalizat de curând restaurarea fostului sediu al Petrom de pe Calea Victoriei din Capitală, transformat în proiectul H Victoriei 109 şi se apropie de finalizarea lucrărilor la H Victoriei 139, un bloc de locuinţe construit în perioada interbelică lângă Casino Palace.

Următorul proiect îl reprezintă demararea lucrărilor de restaurare de la Palatul Ştirbey care vor costa 20 mil. euro, faţă de 8, respectiv 10 milioane de euro în cazul primelor două.

„Palatul Ştirbey va fi restaurat, iar palatul în sine va găzdui spaţii comerciale şi o galerie de artă. Vor urma lucrările acolo, iar pentru acestea avem un buget de circa 20 mil. euro. La final H Victoriei 139 upgrade-ul a costat peste 10 mil. euro, iar la 109 costurile au fost de circa 8 mil. euro care implică refacerea faţadei, recom­parti­men­tarea, consolidarea şi modernizarea clădirii. Ambele clădiri fiind amplasate în zonă protejată, a fost necesară obţinerea unor avize de la Ministerul Culturii“ a explicat Adelina Veneticu.

„Ei impun menţinerea arhitecturii zonei, motiv pentru care noi am venit cu elemente precum tâmplărie exterioară din lemn pentru a păstra cât mai mult din imaginea clădirii de odinioară, iar elementele de arhitectură au fost restaurate“, a adăugat ea. Pe de altă parte, procedura greoaie de restaurare şi timpul pierdut în plus nu ajută la încurajarea dezvoltatorilor de a investi în clădiri istorice.

„Nu este un trend de a vedea clădiri restaurate, este un proces complicat. Sunt multe provocări, de la autorizaţii la renovare şi consolidare iar oferta pe piaţă este limitată şi legislaţia este rigidă, nu te ajută să faci o investiţie profitabilă. Sunt multe clădiri care ar putea fi refăcute, dar puţini dezvoltători îşi asumă un proiect. Procesul de autorizare ar trebui să fie mai facil, să existe mai multe încurajări şi facilităţi fiscale pe durata construcţiei pentru dezvoltatori. În cazul unei clădiri noi ştii exact ce randament investiţional vei avea în timp ce la una veche nu ştii de ce te loveşti în perioada consolidării şi apar tot felul de costuri ascunse, dincolo de cei cu due dilligence, autorizarea, iar aceste proceduri durează mai mult şi costă mai mult. Procesul este lung, iar timpul înseamnă bani, iar rezultatul însă, este unul foarte frumos. Facilitarea autorizaţiilor şi reducerea timpului ar ajuta“, a spus Andreea Hamza, senior director Living Department în cadrul companiei de consultanţă imobiliară JLL România.