ZF Agropower. Andrei Rădulescu, Banca Transilvania: Pentru a reduce deficitul, putem urma modelul polonez, pentru că ei subvenţionează exporturile şi merele din Polonia ajung să fie mai competitive decât cele din România la raft

România are una dintre cele mai mari suprafeţe cu livezi de meri din Uniunea Europeană, dar la producţie nu stă la fel de bine.

În plus, merele româneşti ajung mai greu la raft, astfel că în magazinele de comerţ modern din România se găsesc mai des mere din Polonia, decât mere locale, pentru că au şi un preţ mai bun.

Andrei Rădulescu, director de analiză macroeconomică în cadrul companiei Banca Transilvania crede că pentru a echilibra balenţa, România ar putea să urmeze chiar modelul Poloniei şi să subvenţioneze exporturile, produsele devenind mai competitive.

„Putem urma modelul polonez, pentru că acolo se subvenţioaează mult exporturile, se plăteşte trans­portul pentru exporturi şi merele din Polonia ajung să fie mai competitive. În plus, este nevoie de măsuri pentru consolidarea exploataţiilor agricole, pentru că România este o ţară caracterizată printr-un grad ridicat de fragmentare în ceea ce priveşte exploataţiile agricole“, a spus Andrei Rădulescu în cadrul emisiunii ZF Agropower.

În 2019, ultimul an pentru care există date disponibile, România a avut peste 23,6 de milioane de meri, pomi aflaţi în livezi şi în grădinile familiale, şi producţia de mere a fost de circa 500.000 de tone, mai puţin cu aproximativ 100.000 de tone faţă de anul anterior, arată datele de la INS. De altfel, majoritatea exploataţiilor agricole din România sunt mici, de 3-5 hectare.

Astfel, România a înregistrat deficit pe balanţa comercială la carne, lapte, legume şi fructe şi acum, Ră­dulescu consideră că este momentul ca oferta să fie stimulată.

 „Trebuie accelerată convergenţa din perspectiva randamentelor la hectar, dacă ne uităm la cereale şi oleaginoase, trebuie luate măsuri pentru creşterea cantităţii prelucate la lactate, dar şi la pâine, dar trebuie şi să stimulăm exportul de produse prelucrare“, a adăugat el.

 Acesta menţionează că din 1991 până în 2020 s-a consemnat un deficit care depăşeşte 25 de miliarde de euro şi în 2020 s-a apropiat de 3 miliarde de euro, un nivel record, din cauza faptului că am asistat la o scădere a exportului cu 619 de milioane de euro comparativ cu 2019 şi la creşterea importurilor cu peste 500 de milioane de euro, la aproximativ 8,6 miliarde de euro.

„România are potenţial agricol ridicat, ponderea agriculturii în PIB este de patru ori mai mare comparativ cu media UE, dar nu reuşim să rezolvăm problema deficitului comercial cu produse agroalimentare. Dacă ne uităm la 1991 – 2020, doar în doi ani s-a realizat excedent al balanţei comerciale cu bunuri agroalimentare, 2013-2014“, a precizat Rădulescu.

El a adăugat că sunt necesare măsuri care să încurajeze consumul de bunuri agroalimentare pe plan intern, pentru că, deşi România are potenţial ridicat, supermarketurile sunt pline de produse care vin din alte ţări, pentru că preţul este mai competitiv decât cel obţinut din producţia internă.

Andrei Rădulescu crede că asocierea în cooperative sau grupuri de producători i-ar ajuta pe fermierii mici şi mijlocii să ajungă mai repede pe raft, pe de o parte, dar şi să facă investiţii mai mari, pe de altă parte.

„Asocierea este o provocare structurală, care ţine de istoricul României. Nu se poate genera competitivitate la nivel naţional şi internaţional fără consolidare atât la nivel de spaţii agricole, cât şi la nivel de lanţuri integrate“, a afirmat el. Acesta a completat că este anormal să ai potenţial agricol foarte mare şi să fii depedent de importuri.

„Cred că putem trece de la deficit la echilibrarea balanţei până la jumătatea acestui deceniu, pentru că România are potenţial“, a încheiat Rădulescu.