Urmează ZF Bankers 2021, 6-7 iulie. Băncile faţă în faţă cu bancabilitatea companiilor; antreprenorii faţă în faţă cu educaţia şi înţelegerea businessurilor de către bancheri

Bancherii spun că marea majoritate a firmelor antreprenoare româneşti nu sunt bancabile conform cifrelor din bilanţurile lor şi de aceea nu le pot acorda credite, deşi vor şi au şi lichiditate. Pe de altă parte, antreprenorii români, spun că bancherii nu le înţeleg businessurile, nu coboară din turnul lor de fildeş pe teren şi de aceea le resping dosarele de creditare.

Aceste teme fac parte din dialogul curent dintre bancheri şi clienţii lor prin intermediul nostru, al Ziarului Financiar şi al presei în general. La ZF Bankers 2017, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, spunea că educaţia financiară trebuie să înceapă cu bancherii, pentru a putea înţelege ceea ce vor clienţii şi ceea ce finanţează. Aşadar spunea că disponibilitatea băncilor de a da credite este mare, dar creditul mai trebuie şi rambursat. Mihaela Bîtu, acum preşedinte ING Bank România, spunea atunci că firmele, adică clienţii, trebuie să se capitalizeze, să vină cu bani din alte resurse decât cele bancare, cum ar fi fonduri de investiţii înainte de a solicita finanţare de la bănci. Ea amintea că băncile trebuie să înţeleagă mai mult ceea ce finanţează pentru că în funcţie de acest lucru îşi asumă un risc mai mare sau mic.

După criza din 2008/2009, băncile au devenit tot mai reticente şi prudente în a finanţa companiile antreprenoriale româneşti, având în vedere pierderile înregistrate după perioada de boom, când au dat credite pe bandă rulantă, din birouri, fără să vadă realitatea din teren. Acest lucru a pus firmele în situaţia de a apela la credite furnizor, de la clienţi, adică să ia marfă şi să o vândă ulterior, fără să mai cumpere marfa înainte. Din 2008 încoace, creditele furnizor au crescut astfel încât în acest moment sunt de trei ori mai mari decât creditele corporate pe termen scurt acordate de bănci. Bineînţeles că băncile continuă finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii româneşti, fiecare având propriul sistem de risc. Dacă creditarea corporate nu a ţinut pasul cu creşterea economică din 2012 încoace, golul a fost acoperit de creditele acordate persoanelor fizice, iar aici creditele pentru achiziţia de apartamente şi împrumuturile imobiliare au fost vârful de lance, mai ales că totul s-a suprapus pe un trend de scădere a dobânzilor la lei nemaiîntâlnit.

Băncile oferă credite ipotecare la un cost de ROBOR/IRCC Ă2% sau chiar uşor sub, ceea ce face ca acelaşi gen de finanţare să ajungă extrem de accesibil. Creditele de consum au crescut, dar nu au mai înregistrat aceeaşi explozie ca în perioada 2004-2008. Nici creditele overdraft, adică banii luaţi de pe card care au marja cea mai ridicată, nu au mai înregistrat aceeaşi creştere pentru că populaţia a beneficiat de o creştere salarială, iar ceea ce le rămânea în plus se ducea în acoperirea cardurilor de credit.

Cum va evolua în continuare creditarea corporate, mai ales că acum sunt programele de garanţii ale statului şi care mai este disponibilitatea persoanelor fizice de a lua credite sunt teme de discuţii la ZF Bankers 2021, 6-7 iulie.