Paradoxul economiei româneşti. Creşterea economică se face prin scăderea, nu prin creşterea creditării

♦ Eugen Dijmărescu, BNR: În România, ponderea în PIB a creditului neguvernamental acordat de bănci a scăzut de la 40% în anul 2010 la 26% la finalul anului 2020. Altfel spus, creşterea economică s-a produs cu o contribuţie mai redusă a finanţării bancare.

Între anii 2010 şi 2019, pon­de­rea creditelor în PIB a scăzut de la 20% la 10%, cel mai redus niv­el din toate ţările din Eu­ropa de Est, conform BNR, adică de trei ori mai puţin decât în Bulgaria şi de  două ori mai puţin decât în Cehia şi Croaţia. În această perioadă băncile şi-au majorat cre­ditarea în România pentru active imo­biliare, ceea ce este reţeta perfectă pentru dezechilibrul economic provo­cat de consum. În acest fel, băncile con­tribuie la dezechili­bra­rea econo­miei pentru că ele finanţează consu­mul şi nu producţia.

În cadrul unui seminar organizat de BNR, Eugen Dijmărescu, coordo­na­tor al grupului de lucru al Biroului de economie financiară-economie re­a­lă din cadrul BNR şi fost vicegu­ver­nator al BNR, a explicat că dife­ren­ţele din­tre România şi restul sta­te­lor mem­bre ale UE din regiune sunt şi mai mari dacă se iau în considerare ac­ti­vele instituţiilor de credit.