ZF Agropower. Aurel Tănase, preşedinte, OIPA: Avem opt proiecte în derulare pentru exportul de fructe şi legume
♦ Valoarea celor opt proiecte este de 6 mil. euro, iar finanţarea vine din fonduri UE.
Aurel Tănase, preşedintele Organizaţiei Interprofesionale pentru Produse Agroalimentare (OIPA), crede că România ar putea juca un rol important în ceea ce priveşte exportul unor fructe şi legume în nordul Europei, după Spania, dacă „reuşim să concentrăm oferta şi să o punem pe piaţă“. Cireşele, spune el, sunt „moneda forte“.
„Suntem pe locul trei la suprafaţa cultivată cu cireşi şi putem să le distribuim în afara ţării. Olanda ne-a cerut, suntem în discuţii cu ei şi vor să iniţiem o întâlnire urgentă. Noi venim ca o mănuşă, ca o continuare a livrărilor către nordul Europei, după Spania, pentru că noi putem asigura continuitatea după luna iulie, până la finalul anului“, a spus Aurel Tănase în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Microsoft.
Numărul cireşilor şi vişinilor din livezi şi grădinile populaţiei a fost de 5,38 de milioane în 2020, iar producţia a fost de 74.400 de tone, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. Exportul României de caise, piersici, cireşe şi vişine a fost în valoare de 1,6 milioane de euro în 2020, în timp ce importul acestor fructe a fost de 57 de milioane de euro, conform sursei citate anterior.
„Avem opt proiecte în derulare pentru exportul de fructe şi legume. Am trimis săptămâna trecută mostre cu avionul în Dubai, le plac şi le vor. Am trimis şi în Arabia Saudită şi în toată Europa, dar acum scopul este să reuşim să concentrăm oferta şi să o punem în piaţă. Totul ţine de organizare şi disciplină. Valoarea proiectelor din fonduri europene este de 6 milioane de euro“, a explicat Tănase.
Acesta spune că la căpşuni, de exemplu, România aproape îşi acoperă consumul în ultimii ani, dar „moneda forte sunt cireşele, apoi urmează caisele, prunele şi merele“. În 2020, România a avut o producţie de 23.000 de tone de căpşuni, în uşoară creştere faţă de anul precedent, conform datelor de la INS. Tănase adaugă că interesul pentru pomicultură este mare, mai ales că s-au înfiinţat livezi intensive pe o suprafaţă de circa 15.000 de hectare cu bani din fonduri europene în ultimii ani şi cererea este în continuare în creştere.
El susţine că dacă există voinţă şi disciplină, atât din partea producătorilor, cât şi a autorităţilor, România are capacitatea să-şi acopere necesarul de consum din producţia autohtonă, dar şi să exporte. Însă, aplicarea incorectă a legilor existente, faptul că guvernanţii nu ascultă măsurile care ar trebui luate, nu poate duce la rezultatele scontate, a întărit preşedintele OIPA.
„Guvernul nu ţine cont de noi, nu ne consultă şi nu ne încurajează, ba chiar invers. Am fost în repetate rânduri la Ministerul Agriculturii, dar şi ce mergea bine, actualul ministru face să meargă mai prost. Programul „Tomata“, care punea în piaţă 60.000 de tone de roşii anual, a fost schimbat. Era bun, pentru că este o problemă de asigurare a consumului în extrasezon şi prin el se asigura 30-40% din total“, a menţionat Aurel Tănase.
El consideră că este nevoie de un program riguros de organizare a pieţei, care să garanteze constanţă şi să asigure livrări către lanţurile de magazine, care cer disciplină pentru crearea unui parteneriate. „Problema este că nu suntem spontani, de aceea vin produse din import“, subliniază Tănase.
El afirmă că producătorii se ambiţionează să producă mai mult şi să pună marfa în piaţă, cererea este mare cerere şi speră ca în următoarea perioadă să fie reglementată şi legislaţia. „Am mers la minister cu o propunere iniţiativă legislativă să acoperim consumul de pastă de tomată, care în România înseamnă 45.000 de tone anul, iar din acesta nu se asigură decât 100 de tone din producţia românească. Am spus că în loc să avem 6.000 de hectare cultivate cu roşii, cultură total mecanizată, mai bine să facem procesare, după o creştere cu 1.000 de hectare a suprafeţei an de an, până să putem satisface consumul“, a completat Aurel Tănase.