Să crească consumul, să crească vânzările de maşini şi apartamente, să vină vacanţa: românii au început să intre în banii din depozitele bancare în lei, după ce ani de zile au strâns cureaua şi au pus bani deoparte, în ciuda scăderii dobânzilor

Conform datelor BNR, în mai 2021 soldul depozitelor bancare ale persoanelor fizice a înregistrat o scădere de 0,1% faţă de luna anterioară, ajungând la 156,8 miliarde de lei, faţă de 157 de miliarde de lei în luna anterioară. Scăderea este insignifiantă, dar vine după o lungă perioadă în care, de la lună la lună, soldul depozitelor bancare a crescut.

Excepţie face martie 2020, atunci când a început criza, iar oamenii şi-au scos banii din bănci şi i-au schimbat în euro. În martie 2020 soldul depozitelor în lei a fost de 133,4 miliarde de lei, în scădere cu 0,1%, în timp ce soldul depozitelor în valută a crescut la 97,4 miliarde de lei (echivalent valută), în creştere cu 4,6%.

M-am dus cu evoluţia datelor statistice privind depozitele bancare ale persoanelor fizice până în mai 2019, şi cu excepţia lunii martie 2020 şi a lunii august 2019 în nicio altă lună nu s-a înregistrat vreo scădere a soldului depozitelor bancare în lei ale persoanelor fizice, faţă de luna anterioară. În doi ani de zile, creşterile lunare au fost cuprinse între 0,1%şi 3,4,% în aprilie 2020, când românii au revenit cu banii în bănci, scoşi când a început criza Covid şi se instaurase o oarecare panică.  

Între mai 2019 şi mai 2021 depozitele persoanelor fizice la bănci au crescut de la 123 de miliarde de lei la 156,8 miliarde de lei, adică un plus de 26,8%. Depozitele în valută ale persoanelor fizice au crescut de la 83,9 miliarde de lei (echivalent valută) la 109,6 miliarde de lei, adică o creştere de 31%.

În toată această perioadă cursul leu euro a crescut cu 3,6%, respectiv de la 4,7487 lei/euro la 4,9198 lei/euro la finalul lui mai 2021. Dacă luăm în calcul creşterea cursului, economiile în valută au înregistrat o creştere de 27,4%, faţă de 26,8% la lei, mulţi încercând să se protejeze de scăderea dobânzilor la lei şi ameninţarea unei creşteri mai mari a cursului valutar leu/euro.

La nivel de creditare, între mai 2019 şi mai 2021 creditele în lei luate de persoanele fizice au crescut de la 99,8 miliarde de lei la 125 miliarde de lei, adică un plus de 26%, în timp ce creditarea în valută a scăzut cu 20% pe sold, de la 36,3 miliarde de lei (mai 2019) la 29 miliarde de lei (mai 2021).

Cel mai probabil, în lunile următoare vom vedea o creştere a creditării în lei a persoanelor fizice şi o stagnare, dacă nu chiar scădere, a soldului economiilor.

După perioada de austeritate adusă de Covid, când oamenii au stat acasă, ridicarea restricţiilor şi eliberarea din închisoarea psihică Covid au dus la o creştere accelerată a consumului, ceea ce contribuie la o revenire cât mai rapidă a economiei. Această revenire a ceşterii consumului nu este uniformă, nu se înregistrează la fel pentru toată lumea.

Mă îndoiesc că în mai 2021 soldul depozitelor bancare ale persoanelor fizice a scăzut, pentru că oamenii ş-au scos banii în lei şi i-au depus în valută. Aceste date trebuie coroborate cu creşterea vânzărilor auto, cu creşterea vânzărilor produselor nealimentare şi cu creşterea vânzărilor de apartamente.

Aici mai trebuie să punem la socoteală şi creşterea inflaţiei care, între mai 2020 şi mai 2021, a fost de 3,75%. Dacă analizăm evoluţia salariului mediu net între aprilie 2021 şi mai 2020 (ultimele date disponibile), se înregistrează o creştere de la 3.179 de lei la 3.561 de lei, adică un plus de 12%. Dacă ne uităm la mai 2019, când salariul mediu a fost de 3.101 lei, până în aprilie 2021 avem o creştere de 14,8%.

Pentru bănci, creşterea soldului depozitelor bancare ale persoanelor fizice, adică economisirea populaţiei, este o “corvoadă”, pentru că nu pot să dea credite în acelaşi ritm către persoane fizice şi companii. Chiar dacă au mai redus din dobânzile oferite la depozite, scăderea dobânzilor la credite adusă de intervenţia în forţă a BNR la începutul crizei (care a scăzut dobânda de referinţă de la 2,5% la 1,25%) a dus la reducerea marjelor.

În aprilie 2021 dobând medie la credite pe sistem a fost de 5,67%, în timp ce dobânda medie la depozite a fost de 1,5%, conform datelor BNR. În aprilie 2020 dobânda medie la credite a fost de 6,65%, în timp ce dobânda medie la depozite a fost de 2,03%. În 2019 dobânda medie la credite a fost de 7,16%, în timp ce dobânda media la depozite a fost de 1,79%.

Revenirea consumului odată cu ridicarea restricţiilor se vede şi în încasările Ministerului de Finanţe, care a început să recupereze din pierderile înregistrate când a venit criza şi a trebuit să amâne plata unor impozite şi taxe. Încasările nete din TVA au crescut cu 46,6% în mai 2021 versus mai 2020, în timp ce veniturile din accize au crescut cu 18,9%. Încasările pe impozitul pe salarii şi venit au crescut cu 25,9%, dar aici o creştere mai mare au avut încasările din declaraţia unică, plus 199%, impozitul aferent pensiilor plus 48% şi impozitul pe dividende, plus 23%. Veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 13,9%, dublu faţă de creşterea fondului de salarii din economie, de 6,9%. Contribuţiile de asigurări au crescut cu 16,3% (CAS).

Numărul de salariaţi din economie a fost în aprilie 2021 de 4,951 milioane, faţă de 4,906 milioane de salariaţi în aprilie 2020. În 2019 numărul de salariaţi din economie a fost de 5,164 milioane, de unde rezultă că economia mai are de recuperat încă 20,0.000 de angajaţi.

În piaţă se simte o euforie datorită revenirii mai rapide a economiei ca urmare a ieşirii din criza sanitară Coronavirus mai rapidă. Premierul Florin Cîţu a declarat la începutul săptămânii că se aşteaptă la o creştere economică de 7% pentru 2021. Prognoza oficială a guvernului  din aprilie este de 5%, revizuită în sus faţă de începutul anului, când bugetul a fost construit pe o creştere economică de 4,3%.

Tot acest peisaj macroeconomic pozitiv duce în spate un deficit bugetar prea mare, de 7%, un deficit comercial total nesustenabil, importurile vor depăşi exporturile cu aproape 20 de miliarde de euro şi cu un deficit de cont current de peste 5% din PIB. Peste acest lucru intervine creşterea inflaţiei pe care BNR o estimează la 4,2% în acest an, în timp ce analiştii se aşteaptă la 5%. Marţi, pe 7 iulie, Consiliul de Administraţie al BNR va discuta evoluţia inflaţiei şi măsurile de politică monetară care ar trebui luate, astfel încât în 2022 inflaţia să revină sub control. Poate că BNR nu va majora dobânda de referinţă acum, dar din toamă analiştii cred că Banca Naţională va veni cu o politică monetară mai restrictivă, care să mai tempereze din această euforie a consumului, care o bună parte este susţinut cu produse din import.

Dacă BNR poate să controleze inflaţia, nu cred că va putea controla creşterea de salarii, având în vedere tensiunea extraordinară de pe piaţa muncii, unde companiile au proiecte, pot să dea de lucru, dar nu prea au angajaţi. De altfel, toată Europa strigă după angajaţi, ceea ce pune o presiune suplimenară pe creşterea salariilor, în încercarea de a ţine angajaţii şi a face rost de alţii.