(P) Industrii şi aplicaţii automatizate cu roboţi colaborativi în România

Autor: Publicitate 30.06.2021

Utilizarea roboţilor colaborativi (coboţi) ca soluţie pentru automatizare a devenit tot mai populară în ultimii ani în rândul afacerilor din industrii tot mai variate, indiferent de dimensiunea acestora. Nevoia de a creşte productivitatea şi eficienţa operaţiunilor pentru a deveni mai competitive a îndreptat atenţia companiilor către automatizarea colaborativă care s-a dovedit alegerea optimă atât la nivel de implementare, cât şi la nivel de costuri, datorită preţului redus de achiziţie. Roboţii colaborativi pot fi integraţi rapid şi utilizaţi cu uşurinţă în procesele de lucru existente, iar recuperea investiţiei în aceştia este foarte rapidă, fiind obţinută undeva între 6 şi 15 luni.

Europa este regiunea cu cea mai mare densitate de roboţi, înregistrând o valoare medie de 114 unităţi la 10.000 de angajaţi. România are o densitate de 21 de roboţi la 10.000 de angajaţi. În 2018, în România operau 3555 de roboţi industriali, marea majoritate dintre aceştia, specific 2155, fiind integraţi în aplicaţii de operare maşini-unelte, preluare şi plasare, paletizare, înşurubare, inspecţia calităţii şi testare. Alţi 630 desfăşurau activităţi de sudare şi lipire, restul fiind angrenaţi în procese de asamblare, procesare şi distribuire. Din totalul de roboţi operaţionali, 3174 erau activi în zona de fabricaţie din diferite industrii, după cum urmează: 1843 în industria auto, 693 în industria chimică şi a maselor plastice, 234 în industria metalurgică, 173 în industria sticlei şi a ceramicii, 80 în industria alimentară şi de băuturi, 13 în industria lemnului, 22 în industria electronică şi 101 în alte zone de fabricaţie.

În România cererea pentru roboţi colaborativi este determinată în principal de industria auto, cu o cotă de peste 55% din numărul total de instalări. Alte industrii de pe plan local care folosesc coboţi sunt cea alimentară, electronică, metalurgică, logistică şi farmaceutică. Coboţii folosiţi în industria auto din România sunt integraţi în aplicaţii de preluare şi plasare, testare, operare maşini-unelte, inspecţia calităţii, înşurubare şi şlefuire. În industria alimentară sunt folosiţi în procesele de preluare şi plasare şi paletizare, în cea electronică pentru testare, asamblare şi operare maşini-unelte. Companiile care activează în industria metalurgică locală au integrat coboţi care efectuează aplicaţii de sudare şi şlefuire sau sablare, în timp ce în industriile logistică şi farmaceutică aceştia efectuează sarcini de preluare şi plasare şi paletizare.

Diversitatea industriilor în care activează roboţii colaborativi în România subliniază versatilitatea şi flexibilitatea acestora. Prin integrarea coboţilor, companiile din România şi-au crescut nivelul de productivitate, obţinând în acelaşi timp o calitate ridicată a produselor şi devenind mai competitive.

Printre companiile care au implementat roboţi colaborativi în România se numără Ford Craiova care a implementat coboţi UR10 pe linia de producţie a motoarelor, unde efectuează operaţiuni de ungere a tacheţilor, de umplere a motorului cu ulei şi inspecţii de calitate, Alseca Engineering, producător de componente auto, care foloseşte cobotul UR5 pentru automatizarea aplicaţiilor de sudură ultrasonică şi frezare, transferul între aplicaţii făcându-se în doar 15 minute, Becker România, producător de mobilă pentru Ikea, unde coboţi UR10 gestionează sarcini de lipire şi preluare şi plasare, Assa Abloy, producător de yale pentru uşi, care a implementat coboţi UR3 şi UR5 într-o gamă largă de aplicaţii, inclusiv sudare, ştanţare, nituire, înşurubare, şlefuire şi supraveghere maşini-unelte.

În România o companie mică implementează în medie unu, maximum doi roboţi colaborativi pe an, iar o companie medie între trei şi şase coboţi pe an.