Adrian Vasilescu, BNR: Va depăşi cursul de schimb „pragul psihologic“ de 5 lei/1 euro până în martie 2022? (1)

N-a fost panică, aşa cum s-a întâmplat în alţi ani când în spaţiul public au ajuns veşti-şoc despre o posibilă depreciere a leului în arena valutelor, dar ceva zarvă tot a fost şi acum. Pentru că după ce, în prima zi a săptămânii în curs, câţiva analişti financiari bine cotaţi şi-au lansat concomitent prognozele ce dau ca sigură depăşirea de către cursul de schimb a „pragului psihologic“ de 5 lei/1 euro, unii dintre formatorii de opinie cunoscuţi  au apăsat cât au putut de tare pe toate clapele comunicării. Emoţionale! Demers cu atât mai nociv cu cât, în aceste zile oricum agitate, ştirile despre deprecierea monedei naţionale îngrijorează şi pieţele, şi publicul. Dar, mai cu seamă, îi îngrijorează  pe cei cu credite la bănci.

Prognoze privind viitoarele mişcări ale cursului de schimb pe piaţa valutară face şi Banca Naţională. Dar nu le publică. De altfel, băncile centrale din toată lumea nu fac anticipaţii legate de pieţele valutare, ca să nu le influenţeze. Este cert că şi analiştii independenţi, mai cu seamă în cazurile în care au cote bune, pot să influenţeze pieţele. Dar asta nu înseamnă că ar putea fi opriţi să-şi publice prognozele. Ei fac periodic prognoze de curs, le publică, mass-media le difuzează, sunt organizate dezbateri urmărite cu interes. Dar atât analiştii, cât şi mass-media,  deşi ştiu că inevitabil va urma scadenţa, momentul „decontării“ deci, când prognozele lor vor putea să fie comparate cu rezultatele din piaţa valutară, riscul pe care şi-l asumă nu este prea mare.

Dacă  pieţele uită rar să facă recurs la istorie,  în ceea ce priveşte însă spaţiul public, de cele mai multe ori, uitarea… e omenească. Asa se şi explică de ce, de mai bine de un deceniu încoace, de când se tot prezice saltul cursului peste „pragul psihologic“ de 5 lei/1 euro fără ca prezicerea să se fi adeverit vreodată, ori de câte ori a fost repetată această avertizare  publicul a crezut-o şi  s-a gândit imediat la preţuri din piaţa de consum. Cum s-a întâmplat şi zilele trecute, chiar dacă de această dată prognozele nu s-au mai referit la săptămâna viitoare sau la luna viitoare, ci  anul viitor. Acei formatori de opinie care de obicei ignoră faptul că paritatea leu – euro o fi  o realitate cifrică, dar că cifrele nu au nicio relevanţă dacă nu ne aduc în faţă comparaţii care să redea cu exactitate de până la 1 ban creşterea ori descreşterea acestui indicator, au avut în continuare audienţă. Şi astfel formulările lor generalizatoare, de genul „se scumpeşte euro şi, mai departe, se scumpesc alimentele, energia şi multe altele, se scumpeşte viaţa“, au alertat populaţia. Deşi, în realitate, cursul de schimb leu-euro, departe de a stimula inflaţia,  o frânează!

Poate că la 5 lei/1 euro s-ar putea ajunge cândva. Tot aşa cum este posibil să nu fie depăşit acest prag până la intrarea României în zona euro. Un anumit nivel al cursului de schimb nu poate să-l anticipeze nimeni. Să presupunem, totuşi, că în martie anul viitor acest prag ar fi atins. Care ar fi consecinţele?

Dacă vrem să înţelegem bine ce ar putea fi în viitorul apropiat, în cazul în care s-ar adeveri prognozele actuale, este obligatoriu să analizăm cum s-a mişcat leul pe piaţa valutară de 12 ani si jumătate încoace; de la intrarea ţării în recesiunea pe care a provocat-o criza precedentă. Atunci, la început de ianuarie 2009, cursul de schimb – care încheiase ultima zi bancară din 2008  cu 3 lei şi 98 de bani/1 euro – a înregistrat o depreciere de 4 bani. Depreciere ce a marcat depăşirea pragului de 4 lei/1 euro.

De atunci însă şi până luni, 28 iunie, când au fost publicate noile prognoze ale analiştilor – în cei 12 ani şi jumătate în care România s-a confruntat cu două recesiuni, cu două crize dure, cu un şoc inflaţionist între 2010 şi 2011, cu încă unul între 2017 şi 2019, ajungând la cea mai mare inflaţie din UE, calmată total în 2020, şi intrând într-un nou ciclu inflaţionist în ianuarie anul acesta – deprecierea leului a fost doar de… 90 de bani! De la 4 lei şi 02 bani în prima zi bancară a anului 2009 la 4 lei şi 92 de bani/1 euro luni, 28 iunie 2021. Evident, toate aceste tulburări puternice, care au răvăşit viaţa socială şi economică, au influenţat calculele analiştilor. Şi i-au determinat pe analiştii independenţi să împingă prognozele - de 10 ani încoace - până dincolo de pragul de 5 lei/1 euro. Prognoze care nu s-au adeverit.

De această dată însă  e altfel! Prognozele sunt ponderate. Anticipaţiile au o plajă mai largă, au fost alese scadenţe rezonabile, între sfârşitul  anului în curs şi martie anul viitor. Iar spargerea plafonului nu merge dincolo de un curs prognozat de 5 lei şi 01 bani/1 euro.