Democratizarea conferinţelor europene

Lumea Bruxelles-ului european caută în permananţă modalităţi de poziţionare şi interconectare, pentru că fiecare să îşi poată exprima opinia despre dezvoltările contemporane.

Până în martie 2020, la începutul crizei pandemice, capitala Europei abunda în conferinţe. Se ajunsese la ceva faraonic, de genul 100 de evenimente pe zi, aproape în fiecare zi. Acum 16 luni, piaţa evenimentelor a îngheţat total, nu doar la Bruxelles, ci pe întreaga planetă, forţând omenirea să se reinventeze.

După şoc, a venit mobilizarea şi lansarea faimoaselor conferinţe virtuale. Au apărut branduri de platforme, puţin cunoscute până atunci. A fost un adevărat moment de solidaritate umană, în care, paradoxal, instituţiile europene s-au deschis şi mai mult. Au început să apară evenimente cu eurodeputaţi care adunau 500 de participanţi, iar o intervenţie a unui comisar european era urmărită de mii de persoane. Dacă până în 2019 Bruxelles-ul vorbea cu Bruxelles-ul, cu mici exceptii, pandemia a deschis fortăreaţa europeană. Au apărut panelisti din capitale europene, fără costuri de management sau de logistică. Am asistat la o reală democratizare a conferinţelor în care un student din Iaşi putea interveni din campusul sãu într-o dezbatere despre Parteneriatul Estic.

Desigur, toată lumea doreşte sfârşitul acestei perioade care a pus omenirea la grea încercare. Ce urmează acum din punct de vedere al evenimentelor publice ? Răspunsul îl avem deja pe piaţă. Noul cuvânt de ordine este HYBRID. Dorim să avem conferinţe cu public, dar să menţinem şi comunitatea virtuală atât de bine dezvoltată acum.

Din punct de vedere organizatoric, o conferinţă în format hybrid este foarte complex de pus în practicã. Este de fapt abordarea de a organiza două evenimente în acelaşi timp. Există o dinamicã în jurul sălii de conferinţe, care trebuie acum să fie supertehnologizată, cu camere video fixe şi portabile, conexiune internet puternică şi cu multă resursă umană calificată. În acelaşi timp e nevoie de o permanantă investiţie în platforma digitală care găzduieşte conferinţa şi asigurã interacţia cu comunitatea virtuală. Punctul forţe al dezvoltării îl reprezintă însă conectarea celor două pieţe. Moderatorul unui astfel de eveniment interacţionează cu un panel aflat parţial în salã, dar şi unul vizibil doar pe un ecran de calculator. Publicul este în incintã, dar şi pe chat sau Q&A.

Vor face carieră aceste conferiţe hybrid? Timpul va confirma sau nu această ipotezã. Noul normal îl descoperim împreună, în orice segment de activitate. Important este să existe inovaţie, să fie deschiderea faţă de nou, să avem viteză în execuţie şi să ne adaptăm în permanenţă.

Personal, săptămâna trecută am intervenit la prima conferinţă hybrid la Bruxelles şi senzaţia a fost fantastică. E bine să vezi din nou oameni în carne şi oase cum se zice, care interacţionează direct. E aceeaşi senzaţie pe care o ai la competiţiile sportive în care a reapărut publicul în tribună. În acelaşi timp mediatizarea fiecărui eveniment a crescut. E important să nu uităm de acest public virtual, câştigat în războiul pandemic, şi care chiar are o abordare constructivã faţă de sistemul comunitar.

Dan LUCA conferenţiază în universităţi din Bruxelles şi Bucureşti. Este autorul cãrţii “Mapping the Influencers in EU Policies”.