ALEPH STORY: Atenţie, cresc salariile! O discuţie cu Cristian Hostiuc, Ziarul Financiar şi Bogdan Nicolae, Aleph News

Ziarul Financiar 06.07.2021

O discuţie cu Cristian Hostiuc, Ziarul Financiar şi Bogdan Nicolae, Aleph News.

 

Cristian Hostiuc: Astăzi discutăm despre tensiunile de pe piaţa muncii şi creşterea salariilor. Dintr-o dată această revenire economică extrem de rapidă ne-a adus şi o tensiune extraordinară pe piaţa muncii. Cel puţin Bucureştiul este în fierbere, angajaţi se găsesc din ce în ce mai greu, iar presiunea pe salarii este din ce în ce mai mare.

Bogdan Nicolae: Da, cred că asta are o legătură şi cu revenirea economiei şi în Vestul Europei şi practic, se inversează fluxul de forţă de muncă pe care noi l-am văzut în 2020, când din cauza pandemiei s-au întors în ţară foarte mulţi români. Pentru că s-au închis economiile în vest ne-am gândit că vo beneficia de acest influx de aproximativ un milion de oameni, că vom reuşi să îi păstrăm aici în ţară, să le dăm ceva de lucru. Dorinţa lor ar fi fost poate să rămână aici pentru nişte salarii echivalente poate, pentru nişte venituri comparabile cu cele pe care le realizau în occident. După vaccinare, după reintrarea în normal, după ce Germania, Franţa, Spania, Italia au redeschis graniţele şi au rechemat la muncă forţa pe care o aveau înainte de pandemie iată că rămânem noi cu un deficit pe piaţa forţei de muncă pentru că salariile nu s-au schimbat atât de dramativ în şase luni sau în nouă luni de zile.

 

Cristian Hostiuc: Dar dacă ar fi aşa, o companie va majora salariile pentru a atrage oameni sau va aştepta în speranţa că la un moment dat piaţa se va cerne, toată această tensiune se va mai elibera şi va găsi oameni?

Bogdan Nicolae: E un deficit de forţă de muncă extrem de diversificat din punct de vedere al destinaţiei, al sectorului în care este nevoie. Poate că pentru anumite sectoare cum este cel agricol, un import al forţei de muncă ar fi soluţia imediată.

 

Cristian Hostiuc: Şi construcţiile.

Bogdan Nicolae: Şi construcţiile. Şi atunci, o înlesnire a fiscalităţii pe această zonă, o diminuare a taxelor pentru importul de forţă de muncă.

 

Cristian Hostiuc: Cred că mai de grabă mai multe permise de forţă de muncă în România.

Bogdan Nicolae: Exact. O mărire a contingentelor ar fi un răspuns pe termen scurt, sunt alte zone, spre exemplu în IT, unde salariile sunt deja la un nivel ridicat şi unde competitivitatea este foarte mare. Aici deficitul de IT-şti în România, cel puţin la nivelul lunilor trecute era în jur de 15.000 de persoane. De unde să îi iei? Nu se fac peste noapte. nu îi poţi antrena la locul de muncă, e foarte dificil. Cred că presiune pe salarii va fi în continuare în mediul acesta IT.

 

Cristian Hostiuc: Ce face industria? Pentru că în construcţii şi aricultură putem să spunem că aducem muncitori din alte ţări, chiar India, pentru că acolo există un bazin extraordinar. Dar ce facem în industrie, acolo unde există nevoie de forţă de muncă în continuare? România să ştii că are industrie, nu a rămas fără, dar acolo îţi trebuie cunoştinţe mult mai ridicate.

Bogdan Nicolae: Da. Pe baza cifrelor de la Institutul Naţional de Statistică deficitul în zona aceasta de industrie este cel mai mare la nivelul întregii ţări. Pe primul trimestru din 2021, erau aproximativ 41.000 de locuri de muncă disponibile, cea mai mare parte din aceste locuri vacante erau în industria românească. Aici au fost făcuţi paşi poate greşiţi în 2009, când s-au desfiinţat şcolile profesionale. Se încearcă o revenire în zona aceasta prin învăţământul dual, prin crearea unei curicule şi a unui parcurs profesional pentru tinerii absolvenţi, astfel încât, un parteneriat real între producătorii din industrie, fabricanţi şi instituţiile de învăţământ să ofere mâna de lucru de care avem nevoie. Nu e o soluţie pe termen scurt, e nevoie de investiţii şi ani.

 

Cristian Hostiuc: Deci, ceea ce reţinem este că a revenit tensiunea pe piaţa forţei de muncă cu o forţă mult mai mare decât în 2019, toată lumea are de lucru dar s-ar putea să nu aibă cu cine să facă acest lucru. Mai vine şi PNRR-ul, care înseamnă alt necesar de forţă de muncă.