ZF Bankers 2021. Cătălin Creţu, General Manager, Visa România, Croaţia, Malta şi Slovenia: În trimestrul 1 din acest an, 25% din consumul personal al românilor a fost făcut cu plata cu cardul

În primul trimestru din 2021, circa 25% din consumul personal al românilor a fost făcut cu plata cu cardul, afirmă Cătălin Creţu, general manager al Visa România, Croaţia, Malta şi Slovenia.

”Surpriza anului 2020 a fost rezilienţa acestei industrii a plăţilor electronice, în particular plata cu cardul, pentru că acesta este cel mai popular instrument de plată electronică. Din datele BNR, la nivelul ţării valoarea plăţilor cu cardul a continuat să înregistreze creştere de două cifre – 18%. În continuare a crescut numărul de carduri. Cifra cea mai importantă în ceea ce priveşte progresul făcut este că am ajuns în T1/2021 la 25% consumul personal al românilor să fie făcut cu plata cu cardul. În 2020 eram la 20%, iar în 2019 eram la 17%”, a declarat Cătălin Creţu în cadrul videoconferinţei ZF Bankers Summit 2021.

Ce a mai declarat Cătălin Creţu în cadrul videoconferinţei:

• România este în topurile mondiale în ceea ce priveşte plăţile contactless, în top 10 mondial la rata de penetrarea plăţilor contactless în toate plăţile.
• Suntem pe locul 3 din Europa în ceea ce priveşte penetrarea plăţilor contactless în transportul public, după Marea Britanie şi Polonia. Suntem foarte aproape de Polonia. Acest fenomen a fost foarte mult sub radar, iar în pandemie am putut să prezentăm că România este poate singura ţară în Europa cu 16 oraşe unde poţi plăti cu cardul contactless în transportul în comun.
• Un sfert dintre aceste plăţi contactless sunt făcute cu dispozitive mobile, Bucureştiul şi Cluj-Napoca având o rată de 35% din toate plăţile din aceste sisteme de transport în comun cu dispozitive mobile. Deci deja suntem foarte bine acolo.
• Un campion al acestei perioade este ecommerce, unde am avut creşteri senzaţionale, atât ca ţară, cât şi ca portofoliu Visa, suntem în topul creşterilor din această zonă.
• În ceea ce priveşte comerţul online, suntem deja peste multe ţări cu un istoric mult mai îndelungat în ceea ce priveşte plata cu cardul. De exemplu, dintre ţările noatre, Croaţia, Slovenia nu au o astfel de creştere a comerţului online şi nici penetrare a comerţului online în plăţile tranzacţionate.
• Această perioadă de criză, cu restricţiile de circulaţie, cu măsurile de distanţare, a reorientat foarte mulţi dintre români, dintre firme şi chiar statul către plăţile online. 4 din 10 români au făcut pentru prima oară prima lor plată online în această perioadă. Firmele s-au orientat către online ca o măsură de supravieţuire.
• Anul trecut, statul a promovat pentru prima dată ghişeul.ro, platforma care mie mi se pare critică pentru aceste fluxuri de bani masive care circulă dinspre populaţie înspre stat. Din partea industriei ajungem să culegem efectele educaţiei, informării, promovării. Această pandemie a subliniat mai mult beneficiile adiţionale ale plăţilor electronice.
• În această perioadă, românii au început să plătească orice online. Avem creşteri de 10 ori la magazinele de amenajare a locuinţei, de trei ori în cazul magazinelor alimentare, restaurantelor şi de două ori plăţile la utilităţi. A crescut încrederea în comercianţii online. Marile magazine online au ajuns la rate de peste 50% din cumpărăturile online să fie plătite cu cardul, pe când în 2019 rata era de 25%.
• În martie, deţinătorii de carduri Visa au făcut peste 1 milion de tranzacţii în transportul în comun din România. A fost o cifră bornă pe care am depăşit-o.
• Aş cere Guvernului sprijinul faţă de platforma ghiseul.ro, este o platformă critică pentru stat pentru că poate să colecteze rapid taxele. Credem că este nevoie de promovare, educaţie şi informare. În aceeaşi timp, mai ales în mediul rural şi urban mic este importantă aplicării Legii cashback care prevede ca orice comerciant care are vânzări de minimum 50.000 de euro să aplice şi plata cu cardul. Împreună cu instalarea caselor de marcat conectate la administraţiile fiscale, ar duce la reintroducerea în circuitul economic a unei mare mase de numerar care, în mare măsură, este în economia subterană. În jur de 30% din PIB-ul ţării este în economia subterană.
• Suma introdusă în România de cei plecaţi în afară se dusese spre un vârf de 7 mld. euro la un moment dat, această cifră a scăzut semnificativ.
• Tranzacţiile cu criptomonede se văd, Visa este foarte conectată la acest fenomen, avem parteneriate cu peste 35% dintre platformele care funcţionează în această zonă, utilizăm tehnologia blockchain în anumite produse pe care le avem.