ZF Bankers 2021. Ionuţ Dumitru, Economist-şef, Raiffeisen Bank: Normalizarea, adică creşterea, dobânzilor din anii următori cel mai probabil va aduce provocări suplimentare, ne va forîa să ajustăm bugetul, deficitul bugetar, pentru că necesarul de finanţare este foarte mare

Corecţia macroeconomică a început, iar problema majoră din România este situaţia deficitului bugetar, iar în acelaşi timp este un context în care dobânzile vor începe să crească, să se normalizeze, a spus Ionuţ Dumitru, economist-şef la Raiffeisen Bank, în cadrul ZF Bankers Summit 2021.

„Corecţia macroecoomică la noi a început. Problema majoră pe care o avem este situaţia deficitului bugetar. Situaţia finanţelor publice este una nesustenabilă. Am intrat pe o traiectorie de consolidare fiscală. Guvernul a stabilit reducerea deficitului bugetar la sub 3% din PIB. Suntem pe această traiectorie. Să vedem cât de repede ne ajustăm şi care sunt provocările care apar la orizont, mai ales într-un context în care dobânzile probabil că vor începe să crească, să se normalizeze”, susţine Ionuţ Dumitru.

Economistul-şef al Raiffeisen a mai explicat că aşteptările sunt ca BNR să înceapă ciclul de creştere a dobânzilor în 2022.

„Aşteptările noastre sunt ca BNR să înceapă ciclul de creştere a dobânzilor în 2022, dar totul depinde de mendiul extern. Dacă băncile centrale mari vor normaliza mai devreme dobânzile, şi în acelaşi timp şi cele din regiune vor face acelaşi lucru, probabil că BNR va amâna acest moment de creştere al dobânzilor cât se poate de mult, dar elementul crucial ţine de inflaţie şi de ce fac celelalte bănci centrale. Mă îndoiesc că BNR va putea menţine dobânzile mici dacă celelalte bănci centrale vor creşte dobânzile mai repede”, a mai adăugat Ionuţ Dumitru.

Ce a mai spus Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank:

- Noi avem şi o piatra de moara pe care o căarăm, deficitul de cont curent, pe care noi îl estimăm la 6,5% din PIB anul acesta, în timp ce celelalte ţări din regiune au surplusuri comerciale.

-De aici leul nu are cum să se întărească, deşi economia recuperează. Circa 7,5% este estimarea de creştere economică anul acesta.

-În mod normal ar trebui să ai o apreciere de curs de schimb pentru că se refac intrările de capital, fonduri europene, dar avem acest deficit structural în balanţa comercială foarte ridicat în condiţiile în care celalalte ţări din regiune au surplusuri comerciale.

-Nu ne aşteptăm la o mişcare bruscă a cursului de schimb, probabil vom asista la o depreciere uşoară în anii următori, dar tendinţa este de depreciere.

- Inflaţia creşte peste tot în lume. Dacă ne uităm în America inflaţia este 5%. Băncile centrale au o atitudine de aşteptare şi tratează această inflaţie ca fiind una tranzitorie.

- Sunt încă incertitudini mari, dar mai devreme sau mai târziu, băncile centrale vor trebui să gândească o metodă de ieşire din aceste injecţii monetare şi să normalizeze dobânzile. Elementul cheie va fi cel de timp pentru a nu periclita revenirea economică.

- Cea mai mare provocare este partea fiscală pentru că avem un angajament asumat faţă de investitori de a reduce deficitul bugetar la sub 3% din PIB până în 2023. Deficitul bugetar nu scade de la sine, el are o natură structurală şi suntem la o cifră încă foarte înaltă, la circa 7% deficit bugetar ca procent din PIB anul acesta.

- Statul român încasează circa 27% din PIB din taxe şi impozite şi se mai împrumută încă 7% din PIB. Adică în termeni proporţionali, la fiecare 100 de lei încasaţi la buget ne mai împrumutăm încă 25-26 de lei, lucrul acesta nu poate fi susţinut.