UE va încerca să creeze un concurent la noul Drum al Mătăsii chinezesc

Ţările UE au început într-un final să lucreze serios la răspunsul local faţă de iniţiativa noului drum al mătăsii din China (BRI), uriaşul proiect de transport şi infrastructură folosit de Beijing pentru a conecta Asia de pieţele europene, cât şi pentru a-şi semnala influenţa politică la nivel internaţional, notează Politico.

Guvernele europene vor ca Comisia să vină în următoarele nouă luni cu o listă de „proiecte cu impact ridicat, vizibile“ care să rivalizeze cu schema chinezilor.

Printre provocările de care se lovesc europenii se numără găsirea unui nume pentru planul lor care să fie la fel de atrăgător ca cel al chinezilor. Este nevoie de asemenea de un logo.

Totul face parte din planurile Bruxelles-ului de a prinde din urmă China. Preşedintele chinez Xi Jinping a lansat noua iniţiativă cu aproximativ opt ani în urmă, aceasta reprezentând în prezent proiecte de aproximativ 2.500 miliarde de dolari la nivel mondial, susţinând eforturile Beijingului de extindere a reţelelor sale maritime şi energetice la nivelul întregului bloc.

Strategia chineză a atras critici pe mai multe fronturi. Printre altele, China a fost acuzată de a crea capcane ale datoriilor pentru ţările partenere. Beijingul insistă, însă că BRI creează „oportunităţi“.

În mod vital, UE încearcă să treacă dincolo de strategia de conectivitate UE-Asia, angajându-se să clădească o uniune global conectată care va permite blocului să-şi întoarcă atenţia către Africa şi America Latină, destinaţii cheie ale investiţiilor chineze.

Nu există un preţ clar ataşat noii scheme a UE, însă Consiliul European va pleda pentru un amestec de finanţări publice şi investiţii pri­vate. Acesta va cere Comisiei să „pre­zinte scheme de finanţare coerente pentru a stimula investiţii sustenabile.

Proiectul nu include o poziţie solidă privitoare la metodele de încurajare a companiilor europene să-şi crească investiţiile în locaţii pe care politicienii le consideră stra­tegice, dar pe care acestea le văd drept riscante.

În Europa, deşi ţările din regiunea centrală şi de est sunt majoritatea susţinătoare ale BRI, unele dintre acestea au un nivel mai ridicat de participare decât altele.

Polonia, de exemplu, nu numai că a încheiat un parteneriat strategic cu China, dar este şi membru fondator al Băncii Asiatice pentru Investiţii în Infrastructură (AIIB). În 2013, o linie feroviară de mare viteză a început să opereze din Chengdu până în Lodz, Polonia.

Între timp, Ungaria, prima ţară europeană care a semnat un MoU privitor la cooperarea în cadrul BRI cu China, a încheiat acorduri şi pentru construirea unei linii feroviare de mare viteză între Budapesta şi Belgrad, capitala Serbiei.

Ca ţară importantă din Balcani, Serbia a devenit primul partener strategic al Chinei din rândul ţărilor din ECE, în 2009. Printre proiectele importante având legătură cu BRI se numără podul Mihailo Pupin şi extinderea minelor de cărbune din apropierea centralei Kostolac.

Alte proiecte majore BRI din Europa au legătură cu extinderea portului Pireu din Grecia, un hub strategic pentru exporturi asiatice către Europa. De asemenea, un plan recent al Chinei priveşte construirea unei căi comerciale navigabile din Grecia până în Europa centrală.