ZF Bankers 2021. Bogdan Neacşu, preşedintele ARB: Băncile au continuat să crediteze. Că ne-am ajustat apetitul, că ne uităm diferit la sectoarele economice este ceva normal

Autor: Claudia Medrega 09.07.2021

„România şi sistemul bancar au ieşit mai bine din această criză decât au intrat. La un an de la izbucnirea crizei pandemice nu avem o problemă sistemică în România şi în sistemul financiar cu atât mai puţin, iar nivelul de capitalizare şi de lichiditate al băncilor arată cât de rezilienţi am fost.“

Sistemul bancar a dat dovadă de multă re­zi­lienţă şi adaptabilitate în contextul ne­mai­întâlnit al pandemiei de COVID-19 şi este pre­gătit pentru orice provocare, continuând să cre­diteze, deşi apetitul s-a ajustat şi băn­cile se uită diferit la sectoa­rele econo­mice, a declarat Bogdan Neacşu, noul preşe­dinte al Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), la ZF Bankers Summit 2021.

„Există o foarte bună înţe­lege­re a economiei reale din par­tea băncilor. Şi cred că sistemul ban­car a dat multă dovadă de rezi­lienţă şi adaptabilitate într-un context ne­maîn­tâlnit. Putem spu­ne că suntem pre­gătiţi pentru orice fel de provocare. Iar lucrul acesta s-a demon­strat cu un an în urmă. Cu sau fără ga­ran­ţiile statului, sis­temul bancar poate să facă faţă ori­cărei provocări, oricăror şo­curi“, a menţionat Bogdan Neacşu, care este şi CEO al CEC Bank.

El a amintit că solvabilita­tea la ni­velul sistemului bancar este cea mai mare de după 2007, depăşind 25% la finalul lui 2020, băncile înţe­legând să păstreze capitalul în România şi să investească eficient. Iar ritmul de creştere al cre­ditării depăşeşte 6%, în timp ce ritmul de creş­tere a depozitelor a înregistrat evoluţii aproa­pe fără precedent, iar rata creditelor ne­performante (NPL - non-perfor­ming loans) este la cel mai scăzut nivel de după 2008.

Referindu-se la rolul programelor guver­na­mentale (precum IMM Invest) în perioada pandemiei de COVID-19 în procesul de creditare şi de finanţare a economiei, şeful ARB a spus că aceste programe au mărit încre­derea, dând un imbold.

„Cred că programele guvernamen­tale nu au făcut decât să dea un imbold  şi un pic de încredere că statul s-a mobilizat şi a luat nişte măsuri adec­vate situaţiei. Aceste programe au întărit încrederea de care aveam nevoie. Dar, altfel, băncile au continuat rolul funda­mental, acela de a credita, de a fa­ce in­ter­me­diere fi­nan­cia­ră, şi nu ne-am oprit nicio se­cun­dă. Nu am auzit nicio bancă să spună că a oprit cre­ditarea în 2020, în 2021. A, că ne-am ajus­tat ape­titul, că ne ui­tăm dife­rit la sec­toare eco­nomice, cred că este absolut normal pentru că este şi responsabilitatea noastră de bancheri să vedem cum plasăm toate aceste disponibilităţi financiare pentru a nu crea alte probleme sistemice“.

Şeful ARB a amintit şi de criza financiară din 2008/2009, care a fost o „lecţie impor­tan­tă“ pentru bancheri despre găsirea unor proiecte bancabile.

„Cred că în perioada curentă finanţăm cu multă atenţie. Rolul nostru nu este să creăm probleme structurale. Aşa învăţăm şi antreprenorii. Noi nu am dat niciodată bani gratis în proiecte în care să nu credem. Avem lecţii învăţate în criza anterioară. Responsabilitatea băncilor a crescut. Nu mai vorbim acum de o criza financiară, ci de o criză pandemică, şi trebuie să acţionăm responsabil, să vedem care business-uri fac sens să fie finanţabile. Nu ne permitem să creăm alte riscuri şi probleme în sistemul bancar.“

În opinia şefului ARB, România şi sistemul bancar au ieşit mai bine din această criză decât au intrat.

„Când ne uităm la cifre, confirmă acest lucru. Ne aflăm la mai bine de un an de la izbucnirea acestei situaţii incredibile în care păream cu totul nepregătiţi, nu aveam manuale de aplicare, şi iată ca am trecut mai uşor decât ne aşteptam peste această situaţie. Cred că statul, companiile, băncile şi-au unit eforturile astfel încât să depăşim această situaţie neprevazută în mod foarte aplicat. Măsurile au venit la timp şi s-au aplicat eficient“.

În ceea ce priveşte companiile, Neacşu aminteşte că acestea s-au mobilizat şi au păstrat afacerile în viaţă în timpul pandemiei.

„A fost anul companiilor care pe lângă alte ingrediente - stat, bănci care să ajute - au înţeles să se mobilizeze şi să-şi stabilizeze cursul afacerilor. Au fost şi sectoare afectate de această situaţie. Am observat în piaţă câteodată eforturi supraomeneşti pentru a păstra afacerile în viaţă şi a nu crea probleme sistemice. Companiile au înţeles că în perioada de pandemie apar oportunităţi şi le-au foslosit la maxim, fie au înţeles că dacă vor să conserve businessul creat este bine să dea curs unor proiecte noi, pieţe noi, produse noi care să-i ajute să conserve businesurile create.“

Unul dintre marile câştiguri ale crizei pandemice este accelerarea digitalizării, inclusiv în sistemul bancar.

„Marele câştig este digitalizarea şi adopţia tehnologiilor noi în vânzarea de produse noi bancare, ceea ce va ajuta la ce înseamnă ajustare de rentabilităţi. Faptul că trebuie să recunoaştem un cost al riscului acum sau în perspectiveă, cu acest lucru suntem învăţaţi, pentru că am mai făcut-o şi până acum. Întrebarea este cum ne ajustăm şi cu ce venim nou în faţa clienţilor? Ceea ce am învăţat este cum putem să ducem un produs bancar de la distanţă în faţa clienţilor, care mai bine se ocupă de sănătate decât să vină până la uşile agenţiilor. Cred că această tendinţă va continua.“

Şeful ARB consideră că băncile au dat dovadă de viteză de reacţie. „Faptul  că punem la dispoziţia clienţilor produse de la distanţă, în mod sigur şi de încredere ne ajută şi ne dă curaj să continuăm acest traseu. Fiecare avem proiecte, chiar începute în anii anteriori şi nu facem altceva decât să le accelerăm.“