Dezastrul din Bucureşti: Capitala este oraşul european cu cea mai mică suprafaţă de spaţii verzi pe cap de locuitor. Bulgarii şi ungurii au de două ori mai mult verde, iar suedezii de 6 ori

Autor: Roxana Petrescu 09.07.2021

♦ Bucureştiul este sub limita setată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii ♦ În ultimii 25 de ani, suprafaţa spaţiilor verzi din Bucureşti s-a redus cu circa 7%, arată INS, în timp ce la nivel european creşterea este de 38%.

Bucureştiul se află sub limita de spaţiu verde setată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi încalcă legislaţia naţională de mediu privind asigurarea unui spaţiu verde de minimum 26 de metri pătraţi pe cap de locuitor. Practic, azi Bucureştiul ar putea fi declarat un oraş ne­constituţional în contextul în care nu asigură dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic, aşa cum prevede Constituţia României.

„Bucureştiul în momentul de faţă are o problemă destul de mare în ceea ce priveşte spaţiul public, atât ca suprafaţă pe cap de locuitor (suntem capitala cu cel mai scăzut număr de metri pătraţi de parcuri şi grădini publice), cât şi ca lipsă de pieţe publice în care oamenii să se întâlnească, să privească, să vorbească“, spune Alberto Groşescu, dorector executiv al ARCEN - Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate. ONG-ul este dedicat valorificării potenţialului educativ şi recreativ al oraşului, precum şi îmbu­nătăţirii legislaţiei privind protecţia patrimoniului construit şi a zonelor istorice ale Bucureştiului. Una dintre cele mai cunoscute iniţative ale ARCEN este proiectul Străzilor Deschise, aflat în desfăşurare de pe 29 mai până pe 17 octombrie şi care închide centrul oraşului maşinilor pentru a-l deschide oamenilor.

În ciuda acestei iniţiative temporare, Bucureştiul rămâne însă un oraş al betoanelor, statisticile europene privind spaţiile verzi fiind nemiloase.

Astfel, Capitala are o suprafaţă de numai 7,1 metri pătraţi de spaţiu verde pentru fiecare locutior, în timp ce Sofia are 14,4 metri pătraţi, iar Budapesta 16,1 metri pătraţi. Comparaţia cu oraşele din nord aproape nu-şi are sensul în contextul în care Stockholm, de exemplu, are o suprafaţă de verde de 41,6 mp pe cap de locuitor.

Amendă fără urmări

În vara anului trecut, Primăria Bucureştiului a fost amendată de Garda de Mediu cu 100.000 de lei pentru lipsa Registrului Spaţiilor Verzi, instrument obligatoriu de indexare a spaţiilor verzi, după ce în martie Capitala fusese amendată pentru poluare.

La acel moment a reieşit că de fapt Primăria nici măcar nu ştie câte spaţii verzi sunt în oraş, astfel că nici nu se poate pune problema gestionării acestora. Din calculele realizate de Ministerul Mediului la acel moment, Bucureştiul ar fi avut o suprafaţă de spaţiu verde de 8,89 de metri pătraţi pe cap de locuitor, mult sub limita impusă de OUG 195/2005 privind protecţia mediului care prevede o suprafaţă minimă obligatorie de 26 de metri pătraţi pe cap de locuitor.

Mai departe, însăşi Constituţia României, în articolul 35, prevede dreptul la mediu sănătos. „Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjutăror sănătos şi echilibrat ecologic“, se arată în textul Constituţiei.

În acest moment, Registrul Spaţiilor Verzi este o platformă complet nefuncţională, care a costat 2 milioane de euro, potrivit datelor publice, şi care a fost publicată în 2013.

Eterna grea moştenire

„Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă o suprafaţă verde minimă de 9 mp pe cap de locuitor. În timp ce există multe contradicţii legate de felul în care este deifinită suprafaţa verde, multe oraşe se chinuie să atingă această recomandare în timp ce altele ţintesc să ajungă la suprafeţe şi mai mari. De exemplu, legile de planificare urbană din Italia cer asigurarea unei suprafeţe verzi minime de 18 mp pe cap de locuitor pentru noile dezvoltări“, se arată pe site-ul Comisiei Europene.

În martie anul acesta, primarul Bucureştiului Nicuşor Dan spunea că instituţia ar fi depus proiecte de 7 miliarde de euro pentru a atrage fonduri prin intermediul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), plan încă neaprobat de Comisia Europeană. Prin PNRR România vrea să acceseze în total 29 de miliarde de euro.

„Cel mai mare proiect este Plămâni verzi pentru Bucureşti. Acesta vizează amenajarea a numeroase spaţii verzi care, deşi apar în Planul Urbanistic General, nu sunt amenajate. Tot în cadrul acestui proiect se prevede amenajarea unor zone precum Parcul Natural Văcăreşti, Lacul Morii sau salba de lacuri din nordul Bucureştiului“, spunea în martie Nicuşor Dan.

Între timp, spaţiile verzi din Bucureşti, şi acelea care există, sunt năpădite de gunoaie, insecte şi rozătoare.

Barcelona, de exemplu, a trecut la conceptul de superblock în organizarea urbană, făcând din străzi zone pietonale care sunt redezvoltate pentru a integra mai multe spaţii verzi.

„În medie, circa 40% din suprafaţa oraşelor europene este formată din spaţii verzi, ceea ce rezultă într-o suprafaţă medie de 18,2 metri pătraţi de spaţii verzi accesibile pe cap de locuitor“, mai arată Comisia Europeană. Bucureştiul nu se află nici măcar aproape de medie europeană.

Mai mult, la nivel european organizarea oraşelor a început să ţină cont de îmbătrânirea accelerată a cetăţenilor, distanţele pentru accesul la spaţiile verzi fiind scurtate. În Bucureşti, potrivit unor declaraţii făcute tot de primarul Nicuşor Dan la începutul anului, vina pentru inexistentţa Registrului Spaţiilor Verzi şi deci a unei monitorizări clare pe care să se poată face dezvoltările viitoare este celor de dinaintea sa.