ZF 15 minute cu un antreprenor. Irina Schrotter, designer şi fondatoarea brandului cu acelaşi nume: Este o competiţie foarte agresivă pe preţuri care riscă să distrugă climatul economic din piaţa textilelor

♦ Irina Schrotter a fondat în 1990 brandul de modă cu acelaşi nume şi deţine şi o companie textilă care produce în sistem lohn ♦ Sub brandul Irina Schrotter sunt deschise cinci magazine monobrand în România şi unu în Elveţia.

Irina Schrotter, designer şi cea care a fondat în 1990 brandul de modă cu acelaşi nume, spune că există o competiţie agresivă în privinţa preţurilor pe piaţă, ceea ce ar putea afecta întreaga industrie textilă, având în vedere că unele companii au preţuri chiar şi la jumătate faţă de medie.

„În industria noastră sunt multe companii care au închis sau au dat faliment. Există o competiţie agresivă pentru că acele companii care sunt în pragul falimentului şi nu mai au clienţi încearcă să mai câştige 1-2 luni, în speranţa că piaţa îşi va reveni. Astfel, fac nişte oferte clienţilor care sunt chiar şi la jumătate de preţ. E de înţeles, nu e de condamnat, dar trebuie să găsim soluţii“, spune Irina Schrotter în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor. Cum facem economia să funcţioneze în continuare?, un proiect realizat de Ziarul Financiar şi Alpha Bank.

Irina Schrotter a fondat în 1990 brandul de modă cu acelaşi nume şi deţine şi o companie textilă care produce în sistem lohn. În total ea are două fabrici, una cu câteva zeci şi alta cu câteva sute de salariaţi.

Antreprenoarea se consideră noro­coasă având în vedere că partenerul său de retail pentru care produce în sistem lohn a fost unul dintre câştigătorii acestei crize. Cu toate acestea, compania de producţie în sis­tem lohn a avut o scădere de 20% a c­i­frei de afaceri. Confecţii Integrate Mol­dova, companie deţinută de Irina Schrotter şi cea care produce în sistem lohn, a avut anul trecut afaceri de 23,9 mil. lei.

„Am avut noroc că ai noştri colaboratori au înţeles momentele dificile prin care trecem şi au acceptat diverse soluţii de program de lucru alternative. Trebuie să recunoaştem şi că ajutorul de şomaj plătit de stat a fost unul important. Dar, din păcate, statul nu a înţeles că un administrator al bunului public trebuie să respecte ceea ce a promis. Firma mea încă aşteaptă să primească banii pe capital de lucru promis de guvern de acum un an pe Măsura 2“, explică antreprenoarea.

Pariu pe clienţi români

Irina Schrotter adaugă faptul că nu a fost nevoită să renunţe în pandemie la mulţi angajaţi, mai exact la 13 salariaţi, iar cei la care a renunţat au fost aceia care aveau o productivitate scăzută. În total, în cele două fabrici şi în retail sunt circa 500 de oameni.

Ultimul an şi jumătate a fost unul dificil pentru antreprenoare şi pentru afacerile sale, însă ea spune că cel mai important lucru în această perioadă a fost capacitatea antreprenorilor de a se adapta şi de a găsi mereu soluţii noi.

Sub brandul Irina Schrotter sunt deschise cinci magazine monobrand în România şi unul în Elveţia, însă pentru businessul care funcţionează sunt numele antreprenoarei scăderea afacerilor în 2020 a fost de circa 34% faţă de 2019. Brandul Schrotter este înregistrat pe compania Exclusiv Comp SRL, care a avut anul trecut afaceri de 4,2 milioane lei.

„Ne bazăm (cu brandul Irina Schrotter „ n.red.) foarte mult pe clienţii noştri din România. Eu mi-am pierdut toată clientela internaţională, mai am doar magazinul propriu din Elveţia. Toţi colegii mei din breaslă, din zona de design, sunt cam în aceeaşi situaţie. Toţi ne-am pierdut clienţii internaţionali pe care ni i-am format în ultimii ani, suntem în punctul în care încercăm să găsim soluţii. Mi-am propus doar să rezistî, spune Irina Schrotter.

O industrie în scădere

România a fost şi încă este unul dintre principalii croitori şi pantofari ai Europei şi chiar ai lumii, dar pandemia a lovit din plin industria, lucru vizibil şi în cifrele pe 2020. Mai exact, anul trecut industria de profil - CAEN-urile 13, 14 şi 15 - a avut o cifră de afaceri cumulată de 18,3 mld. lei, cu 17% mai mică decât în 2019, ultimul an de dinainte de pandemie, arată calculele făcute de ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului. Totodată, numărul de salariaţi a scăzut cu circa 35.000, până la aproape 140.000 de oameni. Numărul de angajaţi din domeniu a scăzut însă constant an de an, faţă de 2008 cifrele fiind la mai puţin de jumătate. Peste 150.000 de oameni s-au orientat către industrii mai bine plătite sau au luat drumul străinătăţii în căutarea unor joburi nespecializate plătite cu 800-1.000 de euro pe lună.

Designerul român este de părere că de relocarea producţiei din China în Europa „ pentru o mai mică dependenţă de pieţele îndepărtate, mai ales în situaţii de criză cum a fost pandemia de COVID-19 - nu va beneficia foarte mult România, având în vedere că în Estul Europei sunt ţări care au costuri mult mai mici decât ţara noastră.

„Cu toate acestea România are o forţă de muncă calificată în acest domeniu.î Poziţia geografică şi salariile încă mai mici ca în Occident mai reprezintă încă avantaje.

România a fost încă dinainte de anii ‘90 una dintre cele mai importante destinaţii de producţie pentru marile branduri atât mass market, cât şi de lux. În ultimul deceniu însă pieţele din Asia au crescut puternic mizând pe salarii ce scad până la sub 100 de euro pe lună. În acest context România a pierdut teren. Totuşi, avantajele României rămân forţa de muncă bine calificată şi apropierea de pieţele vestice unde au sediul marile branduri. Mai mult, salariul unei croitorese din România este în continuare de 5-6 ori mai mic decât al uneia din Occident.