Frans Timmermans, VP executiv al Comisiei Europene: Sunt sigur că vom colabora bine cu România, câştigurile pe care le aduce tranziţia energetică pentru ţările care sunt la începutul procesului fiind mult mai mari faţă de cele mai avansate. România poate arde etape

♦ Pachetul Fit for 55, care transpune în legislaţie obiectivele Green Deal privind neutralitatea climatică a Europei, va provoca un tsunami industrial, de la sectorul auto, aviatic, transport maritim până la modul în care ne încălzim casele, toate urmând să fie afectate de acest megapachet de măsuri. Gazul şi energia nucleară sunt cărţile pe care România trebuie să mizeze. Altfel, tranziţia va fi extrem de dură, spune Frans Timmermans, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, cel care conduce de la cel mai înalt nivel realizarea şi implementarea Green Deal. 

„România are în faţa ei o provocare pe care o vedem la toate ţările care se bazează pe cărbune. Gazul va fi necesar în aceste ţări, altfel tranziţia energetică va fi prea dură. Ceea ce este important este ca infrastructura de gaz care se va construi acum să poată să acomodeze proiectele pe hidrogen. Economia hidro­genului va fi uriaşă“, a declarat Frans Timmermans pentru Ziarul Financiar.

Declaraţiile au fost făcute în contextul în care ieri Comisia Europeană a prezentat Fit for 55, pachetul de politici menite să pună pe drumul neutralităţii climatice blocul european, un fel de norme de aplicare pentru atingerea obiectivelor de mediu setate prin lege la nivelul UE.

Întregul scop al acestui pachet, care practic declanşează o revoluţie industrială, este reducerea emisiilor până în 2030 cu 55% faţă de nivelul din 1990, majorat faţă de ţinta iniţială de 40%.

De la producerea de maşini la aviaţie, transport maritim, agricultură, păduri, producere de energie, încălzire rezidenţială sau renovări, totul va fi atins de acest plan fără precedent ca impact care se va desfăşura pe o perioadă de numai 10 ani de zile. „Pe perioada tranziţiei energetice vor fi create 2 milioane de joburi. În mod normal, astfel de revolţii industriale ar fi trebuit să aibă loc în perioade mai mari de timp, dar din păcate timpul nu este de partea noastră. Timpul acţiunii este acum“, a completat Timmermans în cadrul unei întâlniri cu un grup restrâns de jurnalişti.

Oficialul CE a admis că dincolo de provocările aduse asupra economiei blocului, una dintre marile probleme în implementarea tranziţiei energetice este chiar reusrsa umană. „Provocarea majoră pe care o văd eu, mai ales ţinând cont de îmbătrânirea populaţiei la nivelul UE, este procesul de îmbogăţire cu competenţe noi, necesare pentru noile tehnologii, în contextul acestei demografii. Aici văd eu un pericol major. Nu mă tem pentru locurile de muncă, vor fi create 2 milioane de locuri de muncă, dar mă tem că nu vom avea suficienţi oameni pregătiţi. De asta mi-e cel mai mult frică.“

Gaz şi nuclear

Revenind la România, unul dintre cel mai puţin eficiente state din punct de vedere energetic, cu o dependenţă pronunţată de cărbuni, care au o pondere de 16% în mixul energetic local, trecerea va fi extrem de dură dacă gazul nu va fi utilizat ca şi combustibil intermediar. Mai departe, investiţiile în energia nucleară au avantajul major de a nu produce emisii şi astfel de a contribui la atingerea ţintelor.

„Energia nucleară are un avantaj major, este bună pentru mediu. Deci, da, vedem investiţii aici. Nuclearul va face parte din mixul energetic, dar calculele trebuie făcute corect, pentru că energia nucleară este tot mai scumpă în contextul în care preţul energiei regenerabile este tot mai mic“, a mai spus Timmermans, pentru ZF.

Mesajele sunt astfel de susţinere pentru investiţiile în domeniul gazului şi al energiei nucleare, în ciuda inerţiei care afectează proiectele din ambele sectoare.

„Sunt sigur că vom colabora bine cu România, câştigurile pe care le aduce tranziţia energetică pentru ţările care sunt la începutul procesului fiind mult mai mari faţă de cele mai avansate. România poate arde etape“, a mai spus Timmermans, precizând că Planul de Redresare şi Rezilienţă al României, alături de cel de restructurare al CE Oltenia sunt în continuare în analiză. Între timp, alte state, cum este cazul Greciei se pot apuca de lucru.

„Grecia este un exemplu de ţară care iese foarte rapid din lignit şi care preia la fel de rapid tendinţele din regenerabile. Tranziţia Greciei este mai uşoară decât cea a României datorită deciziilor deja luate, dar şi condiţiilor economice. Un alt avantaj al Greciei în această tranziţiei este că sistemul de încălzire este deja electrificat“, a completat Timmermans.

O nouă schemă a carbonului

Astfel, pachetul de măsuri Fit for 55 actualizează policitile existente din domeniul mediului, energiei, utilizării terenurilor, transportului şi taxelor astfel încât acestea să poată contribui la atingerea obiectivului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030, faţă de nivelul din 1990.

„Atingerea acestor ţinte de mediu este crucială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 şi pentru a transforma în realitate propunerile din pachetul Green Deal. Cu pachetul de azi (ieri ñ n.red.), Comisia prezintă instrumentele legislative pentru ca obiectivele setate prin Legea Europeană a Mediului să fie atinse. Aceste instrumente vor schimba în mod fundamental economia şi societatea noastră pentru un viitor corect, verde şi prosper“, se arată în comunicatul Comisiei Europene.

Comisia propune reducerea limitelor privind emisiile de carbon şi va creşte rata anuală a reducerii alocărilor gratuite. De asemenea, Comisia propune eliminarea alocărilor gratuite pentru aviaţie şi includerea pentru prima oară a emisiilor generate de activitatea de transport marin în schema de tranzacţionare cu emisii de carbon.

„Pentru a compensa lipsa de reducere a emisiilor din domeniul transportului rutier şi al clădirilor, un sistem nou de emisii va fi implementat. Statele membre va trebui să folosească întreaga sumă rezultată din tranzacţiile cu emisii de CO2 pentru proiecte de mediu şi din zona de energie. O parte din venituri vor fi folosite pentru atenuarea posibilelelor efecte care ar putea fi resimţite de către consumatorii vulnerabili de energie“, se mai arată în comunicarea oficială a CE.

„Enegia va deveni mai scumpă, dar nu şi factura. Acesta lucru va fi efectul artei în dezvoltarea şi aplicarea de politici corecte. Vedem deja că o parte dintre politcile existente nu merg. În contextul în care ţinta este de a avea o reducere a emisiilor de carbon de 55%, în loc de 40%, erau necesare schimbări, astfe că schema de tranzacţionare de carbon trebuia schimbată. O parte din veniturile din această schemă vor merge exact spre sprijinirea consumatorilor vulnerabili“, a mai spus Timmermans.

Sectorul auto în faţa reinventării

Producţia de energie reprezintă 75% din emisiile de carbon, astfel că accelerarea tranziţiei către forme de energie mai verde este crucială. Directiva Energiei Rgenerabile a setat ţinta privind producerea de energie verde la 40% din consum şi toate statele membre trebuie să contribuie la această ţintă.

„Sectorul public va trebui să renoveze 3% din clădirile sale în fiecare an, creând astfel joburi şi reducând costurile pentru plătitorii de taxe.“

Sectorul auto va trece la rândul său printr-o transformare majoră care va echivala cu eliminarea motorului clasic cu combustie internă. Pentru România, în care sectorul auto este unul dintre pilonii de bază ai economiei, această transformare va fi o provocare majoră.

Astfel, emisiile generate de noile maşini trebuie să scadă cu 55% până în 2030 şi cu 100% până în 2035 faţă de nivelul din 2021. Drept urmare, toate maşinile înmatriculate după 2035 trebuie să fie zero-emisii.

„Pentru a ne asigura că şoferii vor putea să-şi încarce maşinile la nivel european, reglementările vor cere fiecărui stat mebru să asigure câte o staţie la fiecare 60 de kilometri pentru încărcările electrice şi o staţie la fiecare 150 de kilometri pentru alimentarea cu hidrogen.“

„Industria de componente auto se adaptează deja pentru automobilele electrice. Vehiculele clasice care vor continua să circule vor avea nevoie şi ele de piese de schimb. Dar cert este că întreaga industrie trebuie să se adapteze, să se trezească şi să miroasă cafeaua“, a mai spus Timmermans.

Schimbări majore în aviaţie şi transport maritim

Domeniul aviaţiei şi al transportului maritim cer măsuri specifice, astfel că porturile şi aeroporturile majore vor avea facilităţi unde avioanele şi vapoarele să poate fi alimentate cu comsbutibili sustenabili. Totodată, sistemul de taxare pentru produsele energetice va promova tehnologiile curate.

De asemenea, va fi introdusă o taxă de carbon pentru importurile de produse din anumite categorii, cum este cazul cimentului. În acest fel, ambiţia europeană de a reducere emisiile de carbon va contribui la un declin al emisiilor global şi va opri plecarea industriilor intensive din punctul de vedere al carbonului în afara UE.

„Toţi suntem obligaţi să ne adaptăm, dar prin acest pachet (Fit for 55) putem face ca această adaptare să fie corectă. Schimbările de mediu vor avea un impact major, care ne vor afecta. Ideea este de a avea un pachet de măsuri pentru a preveni acest lucru, pentru a evita consecinţele, dar care să fie corect“, a mai spus Timmermans.

Cei 10 ani care vor schimba Europa

► Emisiile generate de noile maşini trebuie să scadă cu 55% până în 2030 şi cu 100% până în 2035 faţă de nivelul din 2021. Drept urmare, toate maşinile înmatriculate după 2035 trebuie să fie zero-emisii, industria auto şi cea de componente fiind obligate la o transformare radicală.

► Va fi introdusă o taxă de carbon pentru importurile de produse din anumite categorii, cum este cimentul. În acest fel, ambiţia europeană de reducerea emisiilor de carbon va contribui la un declin global şi va opri plecarea industriilor intensive din punctul de vedere al carbonului în afara UE. 

► Sectorul public va trebui să renoveze 3% din clădirile sale în fiecare an, creând astfel joburi şi reducând costurile pentru plătitorii de taxe.

► 40% din energia din UE va fi verde la nivelul anului 2030. Procentul este de 34% în prezent.

► Comisia propune eliminarea alocărilor gratuite pentru aviaţie şi includerea pentru prima oară a emisiilor generate de activitatea de transport marin în schema de tranzacţionare cu emisii de carbon.

► Aviaţia este obligată să treacă la combustibil sustenabil în următorii 10 ani, procentele fiind în discuţie.

► Produsele energetice vor fi taxate astfel încât să fie sprijinită energia verde. Companiile petroliere vor avea de suferit.

► Pentru a compensa lipsa de reducere a emisiilor din domeniul transportului rutier şi al clădirilor, un sistem nou de emisii va fi implementat. Se va crea un fond pentru susţinerea consumatorilor vulnerabili afectaţi de viitoarele scumpiri.