Aduceţi Generaţia Erasmus la Conferinţa privind viitorul Europei

Autor: Dan Luca 17.07.2021

Generaţia Erasmus a rămas în cea mai mare măsură doar în culisele politicii, regăsindu-se mai mult în cadrul ONG-urilor, multinaţionalelor, firmelor de consultanţă sau în administraţia publică, fie ea naţionalã sau chiar europeanã. Au acumulat multă experienţă şi a venit timpul să îşi asume mai multe responsabilităţi. O clasă politică tânără a început să se impună, dar Generaţia Erasmus nu este încă vizibilă. Implicarea lor ar aduce beneficii sistemului politic deoarece reprezintă o resursă extrem de valoroasă: o înţelegere practică a Europei.

În anul universitar 2020-2021, majoritatea studenţilor din anul I s-au născut după 1 ianuarie 2002. Acest lucru nu ar fi un fapt extraordinar dacă nu ar fi prima zi a introducerii euro ca monedă comună în doisprezece state europene. În esenţă, acest lucru înseamnă că universităţile noastre vor fi din ce în ce mai pline de europeni care s-au născut auzind de spaţiul Schengen sau euro şi care probabil că nu s-au gândit niciodată la taxele de roaming atunci când se află într-o altă ţară a UE. Ei sunt europenii care s-au născut în Europa. Pe măsură ce trec în al doilea an de studii universitare, unii vor profita de ocazie pentru a participa la un ˝schimb Erasmus˝, adăugând o altă realizare europeană la experienţa vieţii lor.

Generaţia Erasmus este viitorul Europei” - este o propoziţie care poate fi regăsită acum în discursurile multor politicieni europeni. În Executivul european anterior, Reprezentantul Uniunii pentru afaceri externe şi politică de securitate Federica Mogherini şi comisarul Carlos Moedas, ambii beneficind de o bursă Erasmus, şi-au împărtăşit adesea opinia cu privire la motivul pentru care Erasmus este atât de important pentru relaţiile internaţionale ale UE, respectiv pentru cercetare şi inovare. În actualul executiv, preşedinta însăşi a subliniat modul în care „Erasmus este una dintre cele mai mari realizări unificatoare din istoria Uniunii noastre”. În decembrie anul trecut, vicepreşedintele Schinas a considerat că Erasmus este „bijuteria coroanei noastre”, iar luna trecută, când nouă versiune a Erasmus a fost prezentată publicului, a solicitat Generaţiei Erasmus ˝să apere proiectul european˝.

Odată cu trecerea anilor, aşteptările privind programul Erasmus şi numărul absolvenţiilor săi cresc rapid, ceea ce nu este surprinzător. Din 1987, programul Erasmus, acum ErasmusĂ, a oferit la peste zece milioane de oameni o oportunitate de schimbare a vieţii, atestată cu uşurinţă de nenumăratele mărturii ale participanţilor. Erasmus a oferit un spaţiu pentru crearea de grupuri de prieteni transeuropeni care, câţiva ani mai târziu, încă îşi planifică o călătorie împreună de câte ori pot, aducându-şi acum şi copiii. Absolvenţii Erasmus înţeleg Europa că pe casă lor comună, construitã pe fundamentul culturilor diferite.

Pe măsură ce începe Conferinţa privind viitorul Europei, vicepreşedintele Schinas a încurajat „Generaţia Erasmus să facă pentru Europa ceea ce a făcut Europa pentru Generaţia Erasmus”. Schinas, care a fost implicat în consultări cu tinerii, a înţeles bine că viitorul Europei este strâns legat de creşterea programului ErasmusĂ, inclusiv în afară UE. Suntem conştienţi de faptul că, în timp ce UE impune sancţiuni Rusiei, numărul studenţilor ruşi la schimburile Erasmus în UE continuă să crească. Şi pe măsură ce UE se pregăteşte pentru următoarea să extindere, relaţiile de prietenie au fost deja stabilite între studenţii din statele membre actuale şi viitoare. Schinas cere Generaţiei Erasmus să accelereze şi să îşi asume proprietatea asupra proiectului european, angajându-se mai activ în construcţia Europei în care vrea să trăiască. Adevărul este că, în ciuda unor personalităţi politice majore, această generaţie nu a devenit încă proeminentă politic. Aceştia trebuie să obţină poziţii mai importante în partidele politice naţionale, care reflectă valorile lor şi să înceapă remodelarea sistemul politic.

Nu înseamnă că trebuie să fim împotriva proiectului european - chiar dimpotrivă. Cu cât iubim ceva mai mult, cu atât trebuie să fim mai critici în privinţa acestuia în căutarea îmbunătăţirii continue. De asemenea, nu este vorba despre ocuparea întregului spaţiu al numeroasele evenimente aflate sub umbrela Conferinţei privind viitorul Europei. În calitate de reprezentanţi ai incluziunii şi diversităţii, Generaţia Erasmus trebuie să aducă la dezbatere ideile lor şi să fie deschisă pentru a le discuta cu tot felul de oameni, inclusiv cei mai eurosceptici. Europa doreşte idei proaspete şi puţini sunt mai bine poziţionaţi să le ofere decât cei care s-au născut în ea

Riscurile de a nu se implica şi responsabiliza pentru proiectul european sunt multe. Brexit este cu siguranţă cel mai bun exemplu de ceea ce se poate întâmpla dacă nu suntem în fruntea dezbaterii. Chiar dacă Generaţia Erasmus a luptat neobosit pentru a o evita, resursele nu au fost suficiente pentru a mobiliza întreaga ţară. Ele trebuie să crească în număr şi să fie mai vocale ori de câte ori este posibil. Luna trecută, vicepreşedintele Schinas a anunţat ceea ce mulţi aşteptau: „Din 2027, singurul nostru obiectiv este că programul Erasmus să nu fie o opţiune, ci un drept fundamental al tuturor europenilor”.

Organizaţiile studenţeşti şi de tineret trebuie, de asemenea, să profite de această oportunitate şi să se concentreze exclusiv pe marele obiectiv - o UE mai bună. Da, procesul de a ajunge acolo poate să fie accidentat şi frustrant, la fel ca oricare alt proces care este în mâinile noastre. Este un moment extraordinar însă pentru a împuternici Generaţia Erasmus ! Nu vă limitaţi la urmărirea procesului - fiţi în proces. Conferinţa privind viitorul Europei este o oportunitate unică de a invita toţi oamenii să se alăture Generaţiei Erasmus.

Dan Luca a fost în anii ’90 vicepreşedintele Asociaţiei Studenţilor Europeni (AEGEE-Europe) şi a redactat acest material împreună cu João Pinto, preşedinte al Erasmus Student Network (ESN) între anii 2017 şi 2019.