Unde sunt investiţiile record din 2020? Lungimea reţelei de gaze naturale a crescut cu 3%, de apă cu sub 2% şi de canalizare cu 5%. Peste jumătate din populaţia României se încălzeşte cu lemne, în condiţiile în care România este al doilea producător de gaze naturale din Uniunea Europeană

Autor: Răzvan Botea 22.07.2021

Reţelele de gaze, apă şi canalizare, care înseamnă, de fapt, civili­zaţie, înaintează greu în România în conti­nuare, arată datele publicate de Statistică, în ciuda investiţiilor publice record anunţate de Finanţe pentru anul 2020. Astfel, reţeaua de gaze a avansat cu 3%, de apă cu 1,8% şi de canalizare cu 4,7%.

Cele mai afectate de lipsa acestor utilităţi rămân localităţile din zona rurală. Circa 40% din comunele din România nu au acces la reţeaua de apă potabilă şi de canalizare, iar la reţeaua de gaze au acces mai puţin de o treime din gospodăriile rurale.

Emil Drăghici, preşedintele  Asociaţiei Comunelor din România (ACoR), explică pentru ZF că dezvoltarea lentă a reţelei de gaze naturale vine pe de-o parte din cauza faptului că nu există acces la reţea, dar pe de altă parte şi din cauza costu­rilor de racor­dare pentru populaţie.

„Acea branşare gratuită de fapt nu este gratuită, trebuie plătită în nişte ani după şi atunci oamenii au avut reţineri. De aici avem o reţinere, dar şi pentru că nu a existat  capacitatea de a face racordările şi prelungirile de linii“, a spus Emil Drăghici.

Reţeaua de gaze a avansat cu 3% în 2020 şi a ajuns la 43.500 de kilometri, reţeaua de apă a avansat cu 1,8% şi de canalizare cu 4,7%. În aceeaşi vreme însă, guvernul anunţa investiţii record pentru ultimii 10 ani în 2020, an de criză din cauza pandemiei. Cheltuielile pentru investiţii, din surse interne şi externe, au fost de 53 mld. lei, mai mari cu 9,5 mld. lei faţă de 2019, potrivit celor de la Finanţe.

Care au fost, însă, aceste investiţii nimeni nu spune. ZF a cerut încă de la publicarea execuţiei bugetare din 2020 lămuriri privind cele mai mari proiecte de investiţii derulate din cele 53 de miliarde de lei şi dacă la categoria investiţii au fost trecute şi achiziţii precum măşti, termoscannere sau alte obiecte sanitare sau dacă în categoria investiţiilor intră şi plăţile directe către fermierii români.

Solicitarea a rămas fără răspuns, însă în nota care însoţeşte execuţia bugetară, după înaintarea cifrei de 53 mld. lei investiţii, reprezentanţii ministerului scriu că din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 561,2 mil. lei pentru achiziţionarea de produse - stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2.

Investiţiile majore însă nu se văd nicăieri. Ungaria, fără resurse de gaze naturale şi deci dependentă de exporturi, are 100.000 de km de conducte de gaze şi o acoperire a reţelei de 95% din gospodării. România însă, al doilea producător de gaze naturale din Uniunea Europeană după ieşirea Marii Britanii din UE, este la jumătate.

Cu resurse în Marea Neagră estimate la 200 mld. metri cubi de gaz, România consumă anual circa 10 mld. metri cubi, care sunt acoperiţi de producţia internă în proporţie de 90%.

În vara lui 2020 a apărut la Ministerul Energiei o strategie naţională de racordare a populaţiei la reţeaua de gaze, însă datele din 2020 nu arată o creştere semnificativă a reţelei de gaze, prin comparaţie cu alţi ani.

Ministrul energiei Virgil Popescu a spus la ZF Power Summit anul trecut că vrea ca în 4 ani, să dubleze numărul de gospodării racordate la reţeaua de gaze.

După un an, bilanţul arată aşa: în cursul anului 2020 s-au distribuit gaze naturale în 956 localităţi, din care 247 în municipii şi oraşe, iar în 2019 s-au distribuit gaze naturale în 955 localităţi, din care 247 în municipii şi oraşe, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.

razvan.botea@zf.ro