ZF Investiţi în România! Ionuţ Pucheanu, primar, Galaţi: Mai avem 80 de hectare de teren în Zona Liberă, iar spaţiul ar putea fi foarte interesant pentru investitorii non-UE

♦ Trebuia gândit acest PNRR cu nişte axe majore la care să se conecteze toate municipalităţile, să se dea de la bun început un ghid de urmărit, pentru că în momentul de faţă nu există niciun ghid, nicio formă de a da un scor cumva unui proiect în defavoarea altuia.

Municipiul Galaţi îi aşteaptă pe investitori pe cele aproximativ 80 de hectare de teren rămase neocu­pa­te în aşa-numita Zonă Liberă Galaţi, iar locaţia s-ar putea preta pentru investitorii din afara Uniunii Euro­pene care doresc să aibă acces la infra­structura de transport fluvial, dar şi la avan­tajele aduse de realizarea unui produs final în interiorul UE, a explicat Ionuţ Pu­cheanu, primarul Galaţiului, în emisiunea ZF Investiţi în România!, realizată în parte­ne­riat cu CEC Bank.

„Zona Liberă Galaţi este una dintre pu­ţi­nele zone libere pe care România şi Uniu­nea Europeană le mai are, iar aici avem circa 80 de hectare libere. Avem aici un număr con­sistent de investitori ce şi-au dezvoltat di­fe­rite afaceri în zona aceasta cel mai pro­ba­bil cu mult mai interesantă pentru investitorii non-UE“. 

Suprafaţa totală a Zonei Libere Galaţi este de 126 de hectare, întrucât o treime din aceas­ta este deja ocupată de diverşi inves­ti­tori. Edilul a subliniat că potenţialii inves­titori non-UE pot aduce componente ale pro­du­sului final la Galaţi pentru a-l asambla acolo. 

„Produsul final are ştanţă de produs în UE, prin urmare va fi scutit de la plata eventualelor taxe şi impozite aferente UE, iar în perioada în care aceste componente sau materii prime stau pe arealul Zonei Libere ele sunt scutite de la plata taxelor şi impozitelor, atât cele de import, cât şi cele locale, iar eventualele taxe vor fi plătite la momentul în care produsul finit pleacă către consumatorul final sau către alt retailer care îl comercializează în România sau în UE. Practic, la nivel de cash flow poţi gândi o nevoie mai mică de bani pentru a dezvolta o afacere în această Zonă Liberă“. 

Locaţia va beneficia până la finalul anului şi de conexiunea la reţeaua de gaz, un serviciu public care a lipsit până acum din Zona Liberă Galaţi, aşa cum a punctat Pucheanu. 

În aşteptarea investitorilor, municipiul Galaţi are şi un parc industrial de 23 de hec­tare, cu ieşire la Dunăre, conectat atât prin infrastructură rutieră, cât şi prin infra­struc­turi de tip curent electric şi gaze. Acesta se află în apropiere de Zona Liberă Galaţi. 

„Avem un parc industrial, deocamdată nefolosit, cu ieşire la Dunăre. A avut şi o problemă juridică, poate şi datorită acestui lucru au tergiversat lucrurile în zona potenţialilor investitori. Sperăm ca lucrurile să devină extrem de clare până la finalul anului şi să putem manageria întregul parc“. 

Ionuţ Pucheanu susţine că oraşul va deveni mai atractiv odată cu realizarea unor proiecte de infrastructură, precum centura mare a Galaţiului, dar şi prin proiectul de tip joint-venture, în urma căruia trei dintre cele cinci porturi din oraş se vor uni într-un port multimodal axat în special pe containere. 

„Trei porturi dintre care două deţinute de un investitor privat şi unul de Ministerul Transporturilor au o formă de joint-venture, aproximativ 100 mil. euro ce urmează a fi investiţi pentru transformarea lor în cel mai mare port multimodal pe care România îl are. Din calculele aferente acestui proiect, aproximativ 20.000 de locuri de muncă ar putea fi create pe orizontală“. 

Administraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi (ADPM Galaţi) reprezintă statul în acest proiect, în timp ce actorii din mediul privat sunt companiile Port Bazinul Nou şi Docuri SA – ambele controlate de omul de afaceri Corneliu Găvăneanu. 

„Dacă statul român e în întârziere, pare că partea privată nu mai are răbdare şi va demara investiţiile, urmând ca şi portul deţinut de statul român să se alinieze standardelor ce vor fi impuse de investitorul privat“. 

Edilul este de părere că realizarea acestui proiect are aduce un avantaj major oraşului Galaţi, întrucât ar putea atrage pe orizontală o sumă de alţi investitori, atât la nivelul operaţiunilor portuare, cât şi a altor servicii terţiare nevoilor pe care le aduc acest gen de investiţii. 

„Odată cu centura mare a Galaţiului şi cu partea de refacere a infrastructurii rutiere şi crearea zonelor de giraţii ce vor deservi cele trei porturi, şi cu infrastructura de cale ferată ce trebuie a fi refăcută, cel mai probabil Galaţiul va cunoaşte un boom în următorii 3-4-5 ani de zile“. 

Cu toate acestea, Galaţiul rămâne cu problema conectării cu restul ţării prin prisma transportului rutier. Chiar şi cu un drum expres Galaţi-Brăila în pregătire, invitatul a explicat că cele două oraşe nu pot fi conectate doar între ele, ci au nevoie să fie conectate cu restul ţării. 

„Nu avem nici măcar un drum expres care să ne lege de drumul expres ce străbate în mare măsură Moldova, mă refer la o conectivitate cu Buzăul, ca să nu mai spun de o formă de conectivitate cu Autostrada Soarelui. (...) E nevoie fără doar şi poate de o autostradă a Moldovei pentru că suntem de departe zona României cu cel mai slab acces din punct de veder al transportului de mărfuri rutier. Am ajuns să aflu de mari operatori pe partea de transport de mărfuri care spun că vin la Galaţi cu marfă dar nu au cu ce să plece sau că durează mult mai mult să ajungă la Galaţi ca timp per kilometru“.

Aflat în prezent la al doilea mandat, Pucheanu a subliniat că în primii patru ani investiţiile mai consistente au venit din partea unor procesatori şi depozitari de cereale, în special din zona Ucraina-Moldova. Totodată, el a arătat şi către sectorul IT, acolo unde Intel continuă să dezvolte capacităţi locale, inclusiv în Galaţi. Oraşul este cu atât mai atractiv pentru investitori cu cât circa 14.000 de studenţi termină în fiecare an cursurile celor două universităţi din Galaţi.

Unul dintre segmentele pe care investitorii încep să vină în mod semnificativ în Galaţi este piaţa imobiliară, cu precădere zona rezidenţială. 

„Până acum erau doar doi jucători pe care noi în consideram mari, întrucât erau singurii cu astfel de investiţii. Aici lucrurile s-au dezgheţat, nu vorbim de proiecte de mii de apartamente, dar începem să vorbim de proiecte de sute de apartamente. Emitem din ce în ce mai multe autorizaţii de construcţie în zona aceasta, atât apetitul cumpărătorilor, cât şi al dezvoltatorilor începe să crească“. 

Primarul susţine că unul dintre motoarele investiţiilor în următorii ani ar putea fi tot administraţia locală, prin atragere de investiţii, în contextul în care primul mandat al edilului a fost marcat de proiecte în valoare totală de 203,5 mil. euro. Acestea s-au concretizat în modernizare de străzi, tramvaie şi troleibuze noi, modernizarea unor spitale, modernizarea unor şcoli şi grădiniţe, dar şi alte proiecte. 

„Am speranţa că în acest mandat reuşim să depăşim această sumă, care este o formă de investiţii pentru că dăm de treabă muncitorilor din Galaţi. Eu sunt oarecum mulţumit pentru că în ultimii patru ani de zile licitaţiile au fost câştigate de companii din municipiu sau din judeţ. Avem şi jucători din afară, dar deocamdată puţini“. 

În aşteptarea PNRR-ului

Ionuţ Pucheanu a adus în discuţie discrepanţa dintre nevoile stabilite la nivelul Uniunii Europene şi nevoile pe care le au comunităţile şi UAT-urile din România, susţinând că ţara noastră are nevoie în continuare de infrastructuri primare, precum cea de apă şi canalizare. 

„Viziunea UE nu e deloc greşită, doar că pentru ţara noastră este ca şi cum încercăm să punem căruţa înaintea boilor. Dacă la nivelul Austriei sau Germaniei lucrurile sunt rezolvate pe partea de canalizare, străzi, infrastructură, conectivitate, noi încă mai avem probleme nerezolvate. Pentru ei sunt probleme cu care s-au întâlnit acum 30-40-50 de ani“. 

Totodată, el susţine că abordarea centrată pe proiecte a PNRR-ului este una greşită, iar o abordare pe axe de finanţare ar fi fost mai eficientă şi mai clară pentru potenţialii beneficiari. 

„Mi se pare greşit să gândeşti obiective cu care fiecare municipalitate să fi venit de la bun început. Municipalităţile nu aveau cum să fie pregătite pentru aşa ceva pentru că de azi pe mâine nu poţi face un studiu de fezabilitate cât să duci un proiect într-o zonă de maturitate. Trebuia gândit acest PNRR cu nişte axe majore la care să se conecteze toate municipalităţile, să se dea de la bun început un ghid de urmări, pentru că în momentul de faţă nu există niciun ghid, nicio formă de a da un scor cumva unui proiect în defavoarea altuia“. 

Cu toate acestea, primarul are în vedere anumite proiecte care ar putea fi încadrate la finanţare pe mult-aşteptatul PNRR, precum un spital municipal. 

„Un spital municipal la nivelul Galaţiului cred că ar fi degrevat în mare măsură atât spaţiul de cazare pentru bolnavi, ctt şi numărul de medici ce ar putea să îşi spună punctul de vedere asupra diferitelor suferinţe ale oamenilor, ceea ce ar fi fost de bun augur, nu doar petnru cetăţenii municipiului Galaţi, ci pentru întreaga zonă“.