Gigantul Orange a scăpat uşor: Comisia Europeană a dat undă verde achiziţiei fostului Romtelecom de 4 ori mai repede decât a aprobat Consiliul Concurenţei din România achiziţia AKTA de către Digi - 2 luni faţă de 8. Bruxelles-ul nu a pus de fapt condiţii ci a aprobat ce au propus francezii: vânzarea acţiunilor la fostul Cosmote

Autor: Adrian Seceleanu 28.07.2021

Gigantul francez Orange a scăpat ieftin cu dosarul achiziţiei fostului Romtelecom la Bruxelles: unda verde pentru achiziţie a fost primită cu o singură condiţie - ca francezii să respecte ceea ce au propus de altfel ei singuri: vânzarea participaţiei de 30% la ceea ce va deveni un operator minuscul, prezent exclusiv pe zona mobilă - Telekom Mobil (fostul Cosmote) iar termenul de aprobare a fost ultra-rapid, de două luni de zile.

Tranzacţia în care au fost implicate practic două dintre cele mai mari economii ale Europei - statul francez şi german au acţiuni la Orange, respectiv Deutsche Telekom - a mers pe repede înainte: notificarea a fost depusă pe 8 iunie, iar OK-ul a fost primit pe 28 iulie.

Spre comparaţie, în România, Consiliul Concurenţei a aprobat după circa 8 luni de zile achiziţia de către grupul RCS&RDS Digi a rivalilor de la Digital Cable Systems, iar aprobarea a fost oferită cu o serie de condiţii care au inclus chiar şi reducerea preţurilor pentru clienţii AKTA. Un alt exemplu: Vodafone a primit aprobarea achiziţiei companiei de cablu UPC după un an şi două luni de la notificare de la Comisia Europeană - este adevărat, într-o tranzacţie care nu a inclus doar România ci mai multe pieţe europene.

Comunicatul Comisiei Europene insistă asupra faptului că analiza privind situaţia competiţiei de pe piaţa de telecom din România - realizată în mai puţin de două luni de zile - ar fi identificat că singura problemă generată de tranzacţie ar fi reprezentată de faptul că Orange devenea acţionar minoritar la fostul Cosmote, o companie care va rămâne cu un număr infim de clienţi odată ce aproape un milion de abonaţi vor trece la Orange, odată cu Romtelecom.

În rest, pe “piaţa furnizării de servicii convergente fixe şi mobile („FMC”), piaţa cu amănuntul pentru servicii de conectivitate destinate clienţilor profesionali, precum şi piaţa cu ridicata pentru furnizarea şi achiziţionarea de canale de televiziune” Comisia a constat că nu ar fi probleme: “entitatea rezultată în urma concentrării s-ar confrunta în continuare cu o concurenţă semnificativă din partea altor actori, iar clienţii ar dispune de soluţii alternative suficiente”.

Să recapitulăm, care este mai exact “problema serioasă” identificată de Comisia Europeană. “Mai precis, Orange ar fi achiziţionat participaţia minoritară de 30 % a fostului Romtelecom în fostul Cosmote, unul dintre principalii săi concurenţi de pe această piaţă. Acest lucru ar fi putut reduce stimulentele Orange de a concura cu fostul Cosmote, ar fi oferit Orange acces la informaţii sensibile din punct de vedere comercial referitoare la concurentul său şi i-ar fi permis să blocheze investiţiile importante ale fostului Cosmote sau achiziţionarea operatorului de către un cumpărător strategic.”

Ce poziţie va avea fostul Cosmote pe piaţă? Va deveni brusc cel mai mic jucător dintre cei 4 mari, fără operaţiuni şi infrastructură fixe, pe o piaţă care se îndreaptă către pachetele convergente fix-mobil.

Ce ar mai fi de notat şi despre contextul de piaţă: principalul rival al Orange în România pe mobil este Vodafone, cu aproape 10 milioane de clienţi, dintre care 40% cu abonament; al doilea cel mai important concurent al Orange este Digi, cu un număr de 3,8 milioane de clienţi pe mobil, mai mare decât cel al Telekom; Vodafone, dar mai ales Digi, au operaţiuni şi în zona fixă, reprezentând adevăraţii rivali ai Orange pe piaţa tot mai mare a pachetelor fix-mobil; de asemenea, dacă luăm ca exemplu cât de puternic s-a arătat statul român în fostul Romtelecom având 46% din acţiuni întrebarea este ce ar fi făcut Orange cu 30% din titluri, în cazul în care chiar şi-ar fi dorit să aibă acele acţiuni; de altfel avocaţii au arătat imediat după anunţul intenţiei de achiziţie că Orange ar fi putut izola participaţia la fostul Cosmote printr-o entitate specială, care să o ţină departe de informaţii confidenţiale şi implicare în decizii strategice.

Să recapitulăm totuşi cifrele, de dragul Comisiei Europene.

Pe de o parte avem Orange România, companie care avea deja 11 milioane de clienţi pentru servicii fixe şi mobile şi afaceri de 1,2 mld. euro - şi care câştigă odată cu preluarea Romtelecom şi afaceri de circa 500 mil. euro pe an, 5 milioane de clienţi pentru net, telefonie fixă şi TV plus 900.000 de abonaţi la telefonie mobilă, şi o reţea de fibră optică de 90.000 de kilometri ce ajunge la 3 milioane de gospodării.

De cealaltă parte avem Telekom România Mobie Communications - companie care rămâne cu 3,6 milioane de clienţi doar pe telefonie mobilă, dintre care 2 milioane de clienţi de cartele preplătite, cu venituri în întreg anul 2020 de 350 mil. euro. În trim. 1 din 2021 fostul Cosmote a raportat 3,8 mil. clienţi pe telefonie mobilă şi venituri de 77 mil. euro.

Dincolo de orice cifre, cât de tare şi-a dorit Orange acel pachet de 30% din acţiunile fostului Cosmote o arată faptul că propunerea de vânzare a venit chiar de la grupul francez, nu de la Bruxelles.

De altfel, Stephane Richard, preşedinte şi CEO al grupului francez Orange, afirma clar într-un interviu cu ZF, la finele anului 2020 : “Ceea ce achiziţionăm este afacerea fixă a Telekom România, nu afacerea de telefonie mobilă. Compania de telefonie mobilă de la Telekom va avea un viitor diferit. Baza este foarte clară: achiziţionăm partea fixă a Telekom România din punctul de vedere al activelor şi al bazelor de clienţi.”

Acum, odată cu acest anunţ, ceea ce mai desparte Orange de preluarea efectivă a fostului Romtelecom este identificarea unui cumpărător pentru acţiunile fostului Cosmote, acţiune pe care probabil grupul Orange o are pe lista de priorităţi, pentru a putea începe cea mai complexă operaţiune de achiziţie şi fuziune de pe piaţa de comunicaţii din România.