Gabriela Nistor, vicepreşedinte al ARB: Anul acesta, piaţa estimează o creştere a creditelor neguvernamentale de 8%, ceva mai mare decât anul trecut. Vedem cum economia doreşte să se deschidă. Din perspectiva marjelor, acestea au scăzut foarte mult. La creditele de consum nu sunt diferenţe mari faţă de alte pieţe

Autor: Mircea Nica 30.07.2021

♦ Nivelul dobânzilor nu reprezintă o problemă în România privind partea de creditare momentan, după cum explică Gabriela Nistor.

Piaţa estimează o creştere a cre­ditelor neguvernamentale de 8% pentru anul 2021, în timp ce ne întoarcem într-o perioadă normală şi de avânt, a spus Garbriela Nistor, vicepreşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), în cadrul emisiunii ZF Bănci, un proiect realizat de ZF în parteneriat cu ARB.

„Anul acesta per total creditare neguvernamentală, piaţa estimează o creştere de 8%, ceva mai mult decât anul trecut. Ne amintim cu toţii că anul trecut activitatea de creditare a început destul de susţinută în primele două luni şi jumătate, iar apoi în perioada de lockdown am văzut o oprire destul de bruscă, deşi nu pe total credite. Aici mă gândesc la cele imobiliare care au continuat să meargă. Pe total an, datele arată un avans al creditului neguvernamental cu 5,5%, ajungând la 288 mld. lei, în con­diţiile în care economia s-a con­trac­tat“, a spus Gabriela Nistor.

Vicepreşedintele ARB a mai ex­plicat că anul trecut programul IMM Invest a ajutat foarte mult pe zona de corporate, iar creşterea creditării este susţinută mai mult de companii. Circa 56% din ponderea creditelor noi sunt pe partea de corporate.

„Anul trecut a ajutat foarte mult programul IMM Invest. Dacă nu era programul IMM Invest, creditarea ar fi fost mai mică. Acolo au fost aproape 17 mld. lei. Anul acesta ve­dem o creştere a creditării pentru companii. Anul trecut o parte din com­panii au fost afectate, dar anul acesta vedem o îmbunătăţire a cre­ditului neguvernamental. Circa 56% din credite vin de pe această parte. IMM Invest a contribuit foarte mult, iar acum înseamnă 13% din stocul actual de împrumuturi pe partea de com­panii. Dacă ne uităm pe pro­gram, 1 din 3 companii a avut banca­bi­litate faţă de 1 din 7 la nivel ge­ne­ral“, a mai spus Gabriela Nistor.

La finalul anului 2019, numărul de firme cu valori ale capitalurilor pro­prii sub limita reglementată era de 244.000, susţine vicepreşedinele ARB. Totuşi, se înregistrează o scă­dere şi se vede o îmbunătăţire, dar foarte multe din aceste companii au capitaluri negative.

„Reglementări şi implementări mai rapide pe partea de legislaţie în această direcţie ar fi de mare ajutor. Dacă ne uităm la gradul de inter­mediere financiară faţă de alte ţări, suntem la 27%. Faţă de ţările din jur sun­tem cu mult sub, ceea ce în­seamnă că este loc pe partea de cre­ditare. Aici, dacă ne uităm şi la ce ne aş­teptăm pentru viitor, este loc de creditare cu prudenţă. La un moment dat ar trebui făcuţi paşi mai mari pe partea de incluziune. În zona rurală, nu creditele ar trebui să fie în prima etapă, ci mai degrabă zona de plăţi.“

Din perspectiva creditelor de con­sum, acestea au stagnat în perioa­da de lockdown, după care spre sfâr­şitul anului 2020 şi-au rein­trat în nor­mal, a mai adăugat Gabriela Nistor. Ast­fel, pe total an, evoluţia a fost con­stan­tă, în schimb la creditele ipo­tecare a fost o creştere faţă de 2019.

„În perioada de lockdown am observat că oamenii şi-au oprit proiectele pe termen scurt, dar au continuat să îşi urmeze visele mai mari, să se uite după o locuinţă, o casă. Imediat după perioada de lockdown se mai observă o reorientare a oamenilor spre un upgrade al casei, spre o terasă, gradină.“

Comportamentele de acum se pliază cu comportamentele în urma pandemiei de acum 100 de ani, susţine Gabriela Nistor. Oamenii îşi doresc foarte mult să iasă, au început să călătorească, pe fondul aşteptărilor privind criza pandemică.

„Este de văzut în continuare valul următor, dar se vede o reîntoarcere la consum. Pe acest fond îşi reiau proiectele mici amânate şi vedem o creştere a creditelor de consum. Atunci când luăm în calcul veniturile clientului, luăm veniturile anterioare nu cele viitoare. Întotdeauna am spus că într-un credit care are în jur de 30 de ani ca durată, indiferent de când iei creditul, vei întâlni perioade pozitive şi perioade în care vei fi provocat. Acum sunt preţuri mai mari, preţul materialelor de construcţii a crescut, dar pe de altă parte oamneii îşi doresc un upgrade, o locuinţă nouă.“

Gabriela Nistor a mai explicat că sunt mai multe lucruri care ţin sub control riscurile pe un termen atât de lung, ca de exemplu timpul necesar unei achiziţii de locuinţă fără credit.

„De-a lungul ultimilor ani, timpul necesar unei achiziţii de locuinţă fără credit a scăzut. Pentru un imobil mediu în România este aproximativ 8,5 ani. Pe vremuri erau mult mai mulţi ani. Au apărut produse în piaţă care au un număr de ani cu dobândă fixă. Gradul de îndatorare este mai scăzut. Ele includ deja posibile şocuri. De fapt, ce se doreşte este să se ţină sub control riscurile. Dacă ne referim la actualele dobânzi, care sunt mici, în stoc, creditele au fost calculate la alte nivele“, susţine vicepreşedintele ARB.

Din perspectiva marjelor, acestea au scăzut foarte mult, după cum explică Gabriela Nistor. La creditele de consum nu sunt diferenţe mari faţă de alte pieţe. Nivelul dobânzilor nu reprezintă o problemă în România privind partea de creditare momentan.

„Temerile pentru a doua parte a anului sunt legate de un val pandemic care să dureze prea mult şi atunci pentru unele companii, din cauza duratei, o să le fie tot mai greu, iar dacă companiilor le merge greu şi angajaţilor le merge greu. NPL-urile sunt mai mari dacă comparăm cu cei care nu au apelat la moratorii. La final de martie, expunerea celor care au apelat la moratorii este de 1%. Clienţii, per total, care au aplicat la moratorii a fost la nivel de sistem bancar puţin peste 500.000, atât persoane fizice, cât şi companii. Monitorizarea continuă. Sunt soluţii de restructurare. Ce vedem este că o parte din clienţi au reintrat în normal“, a mai adăugat Gabriela Nistor.

Acest articol face parte din campania ZF Bănci, un proiect al Ziarului Financiar realizat cu sprijinul Asociaţiei Române a Băncilor