Noul ministru de finanţe, Dan Vîlceanu: Taxele/impozitele nu cresc sub nicio formă, dar nici nu vom introduce impozitul zero pe salariul minim

Autor: Răzvan Botea 25.08.2021

Dan Vîlceanu (PNL), proaspăt instalat în fruntea Ministerului de Finanţe, şi-a prezentat ţintele mandatului său: consolidarea fiscală este prioritatea numărul 1, dar ea nu se va petrece  prin creşterea taxelor sau a impozitelor În aceeaşi vreme, Finanţele nu iau în calcul nici ca ipoteză scăderea lor, asemenea iniţiativei USR „taxe zero pe salariul minim“.

Aşadar, taxele nu cresc, dar nici nu scad. Consoli­darea fiscală va veni din creşterea economică, o creştere pe care econo­miştii o văd între 7 şi 10% pentru 2021.

„Nu (nu vor creşte taxele – n. red.), a spus premierul deja, nu urmărim creşteri de taxe”, a întărit ministrul Vîlceanu, răspunzând la o întrebare ZF legată de majorarea taxelor în mandatul său.

Despre iniţiativa USR-Plus, de a aplica zero taxe pe primii 2.300 de lei (actualul salariu minim), actualul ministru a zis că dacă s-ar aplica o astfel de măsură ar însemna „o mare problemă bugetară.”

„E o măsură pe care mi-e greu să cred că o putem aplica în acest moment. Vorbeam de consolidare fiscală, de acoperirea cheltuielilor pe care le avem şi dacă venim cu această măsură o să avem o mare problemă bugetară.”

 

Ce spune noul ministru de finanţe despre creşterea datoriei publice

„Datoria publică este în momentul de faţă undeva la 49,5% din PIB. Ştiţi foarte bine că atunci când măsori datoria publică trebuie să iei în considerare şi PIB-ul nominal. Noi estimăm că datoria publică va ajunge la finalul anului undeva la 49,1%-49,2%, deci suntem în grafic. Avem un plan de împrumuturi şi o strategie de administrarea datoriei publice pe baza cărora ne pe baza cărora facem aceste împrumuturi”, a spus Dan Vîlceanu.

Economiştii şi banca naţională susţin că România nu poate suporta o datorie publică mai mare de 50-55%, însă la nivelul în care creşte datoria pare clar că ea va atinge 55% din PIB. Nu sunt încă datele pentru jumătatea anului, dar ele vor însemna o bornă pentru aprecierea datoriei publice.

 

Despre deficitul bugetar

În momentul în care ţinta de deficit de 7,1% a fost menţionată în proiectul de buget de la începutul anului, creşterea economică era anticipată la 4,3%, însă datele bune din economie arată că creşterea va fi de peste 7% (guvernul a ridicat-o la 7%), ceea ce înseamnă bani în plus nu doar în economie, ci şi la bugetul de stat.

Ministrul de finanţe a spus că în acest moment se urmăreşte menţinerea ţintei de deficit bugetar la 7,1% din PIB la rectificarea bugetară.

„Suntem foarte concentraţi pe menţinerea deficitului. Suntem atenţi la acest lucru şi pe de altă parte suntem atenţi la modul în care (ordonatorii de credite – n. red.) îşi fac execuţia, pentru că nu am vrea să alocăm bani şi după aceea acei bani să nu fie cheltuiţi”, a mai spus el.

La proiectul de rectificare bugetară, guvernul a decis să cheltuiască în plus 3 mld. lei şi să ducă deficitul bugetar la 83 mld. lei. Cei mai mulţi dintre economişti au spus însă că de preferat ar fi fost ca banii în plus la buget să nu se ducă în consum, ci să fie folosiţi pentru diminuarea deficitului bugetar, pentru că vor veni ani de constrângeri majore şi, până în 2024, România trebuie să se întoarcă la un deficit bugetar de sub 3% din PIB.

România are, din cauza crizei, o perioadă de respiro, cum au toate statele Uniunii de altminteri, dar este în procedura de deficit excesiv în relaţia cu Uniunea Europeană şi, după finalul crizei, va trebui să se conformeze regulilor Uniunii de deficit şi de datorie şi, dacă nu face din timp ajustările care cer revenirea la sub 3% din PIB, acestea s-ar putea dovedi foarte dureroase în anii ce vin.

 

Despre Banca de Dezvoltare

Ministrul Dan Vîlceanu a spus că proiectul Băncii de Dezvoltare merge înainte şi se constituie un grup de lucru pentru a discuta modul în care banca de dezvoltare va fi organizată, însă nu a dat foarte multe detalii. Grupul de lucru va fi format inclusiv din membri ai Consiliului Concurenţei şi ai Băncii Naţionale a României (BNR).

„În acest grup de lucru avem membri ai Consiliului Concurenţei, ai BNR, din toate organismele care pot emite un punct de vedere şi o competenţă în acest aspect. Sigur că o susţin (crearea băncii de dezvoltare – n. red.)”.

În 2015, actualul premier critica aspru proiectul PSD (banca este un proiect al PSD, preluat aproape la fel de Guvernul Cîţu), pe motiv că banca nu face decât să-şi suprapună atribuţiile cu instituţii deja existente la momentul respectiv.

De altminteri, în urmă cu câteva zile, unul dintre teoreticienii liberali, care a fost până urmă cu câteva luni şeful Fondului de Garantare al Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), Cristian Păun, a criticat moţiunea guvernului pentru crearea noii bănci, folosind chiar argumentele lui Florin Cîţu din 2015.