Finanţele în pragul primei rectificări bugetare: veniturile cresc cu 20%, dar şi cheltuielile avansează cu 9%. Deficitul bugetar este de 2,9% la 7 luni. „Nu cred că putem să tragem linie, pentru că de obicei cheltuielile bugetare, mai ales cele care ţin de investiţii, sunt transferate în ultima parte a anului“.

Veniturile bugetului de stat au avansat în primele şapte luni din 2021 cu 20,6% şi au ajuns la 211 mld. lei. Cheltuielile, pe de altă parte, au crescut cu 9% şi au fost de 245 mld. lei. Astfel, a rezultat un deficit bugetar de aproape 34 mld. lei, adică 2,89% din PIB – altădată ţinta de deficit pe întreg anul.

Aurelian Dochia, profesor universitar de economie, este de părere că evoluţia finanţelor ţării este pozitivă şi în linie cu prognoza de circa 7% din PIB deficit bugetar până la finalul anului.

„Deocamdată este o evoluţia pozitivă, pentru că ştim cu toţii că îngrijorarea cea mai mare era cea a depăşirii deficitului bugetar şi el a fost stabilit după ultimele discuţii undeva la 7,1% la începutul anului“.

Însă, adaugă el, meciul încă se joacă, pentru că cele mai mari cheltuieli se fac de obicei spre finalul anului şi atunci se generează cea mai mare parte a deficitului bugetar.

„Nu cred că putem să tragem linie, pentru că de obicei cheltuielile bugetare, mai ales cele care ţin de investiţii sunt transferate in ultima partea a anului.“

Veniturile, a căror creştere pare extraor­dinară, sunt practic şi o bună parte din faptul că bugetul colectează în 2021 ceea ea amânat la plată în 2020. Pe de altă parte, şi o creştere în condiţiile de faţă, de 9%, cât este pe cheltuieli, este o creştere mare.

Consiliul Fiscal, care a examinat rectificarea bugetară, spune ca la creşterea de venituri înregistrată deficitul ar fi trebuit sa fie la 6,5%. În proiectul de rectificare bugetară deficitul bugetar rămâne la 7,1% din PIB, însă în termeni nominali creşte cu peste 3 mld. de lei. Aurelian Dochia este de asemenea de părere că cea mai prudentă utilizare a creşterii de venituri era scăderea deficitului bugetar.

„Prin rectificarea de acum s-a propus o majorare a deficitului cu peste 3 mld. de lei şi datele de execuţie până acum par să indice că lucrurile merg înspre direcţia dorită. Veniturile prognozate peste nivelul de la începutul anului ar fi fost o bună ocazie să accelerăm încadrarea deficitului bugetar în limita de 3% din PIB“, mai spune Aurelian Dochia. Statul a colectat din impozitul pe venit 16,6 mld. de lei, o creştere cu 16% faţă de primele şapte luni din 2020. Din impozitul pe profitul companiilor veniturile bugetului au fost de 12,9%, în creştere cu aproape 26%.

Din TVA, a doua cea mai importantă resursă la bugetul de stat, colectarea a fost de aproape 43 de mld. de lei, o creştere de 43%.

„Este vorba de o creştere a consumului şi în mare parte este o recuperare a scăderii din 2020, dar este evident că această revenire a consumului a fost un factor principal de creştere a economiei“, mai spune Aurelian Dochia.

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetare, acestea au fost de 245 mld. lei, în creştere cu 9% faţă de primele şapte luni din 2020. Pensiile au însemnat o cheltuială de 87,5 mld. lei, în creştere cu 9,4% faţă de aceeaşi perioadă din 2020, în vreme ce statul a cheltuit cu salariile bugetarilor 65 mld. lei, o creştere de 3% faţă de nivelul din 2020. Cheltuielile de capital, investiţiile din bugetul de stat, au crescut cu 6,6% şi au fost de 13 mld. lei în perioada ianuarie-iulie 2021.

Aurelian Dochia este de părere că principala vulnerabilitate a bugetului de stat este riscul de creştere a cheltuielilor, în condiţiile în care evoluţia pandemiei rămâne incertă şi acest aspect ar putea genera o parte din cheltuielile neaşteptate.

„Al doilea risc semnificativ este cel de finanţare, pentru că evident datoria publică la care am ajuns, la 50% din PIB, nu poate să fie plătită şi va fi rostogolită. Avem nevoi de finanţare pentru deficitul bugetar care va rămâne substanţial pe o perioada lungă şi refinanţarea scadentelor din trecut. Asta înseamnă miliarde de euro şi, din păcate, eu am o mare îngrijorare în legătură cu pieţele financiare internaţionale, care aduc jumătate din necesar.“