Consiliul Fiscal: cheltuielile bugetare par scăpate de sub control, iar guvernul, în loc să folosească surplusul de venituri pentru reducerea deficitului, îl aruncă în consum

♦ „Un nivel optim şi realizabil al ţintei de deficit bugetar ar fi trebuit  să fie, semnificativ sub 7% din PIB  - în jurul valorii de 6,5% din PIB. Un asemenea nivel nu este plauzibil să fie atins, dat fiind derapajul major pe partea de cheltuieli bugetare“.

România va încheia anul 2021 cu un deficit bugetar de 8% din PIB (standard ESA 10), locul al optulea în UE, dar în 2022, se va situa pe prima poziţie în Uniune, cu un defict de 7,1% din PIB, în condiţiile în care în 2024 deficitul bugetar trebuie coborât la sub 3% din PIB. Este unul dintre motivele pentru care Consiliul Fiscal – instituţie independentă chemată să-şi spună punctul de vedere asupra reglementărilor/deciziilor fiscale – critică rectificarea bugetară propusă de guvernul Cîţu care, în loc să folosească creşterea economică peste aşteptări pentru consolidarea fiscală ce se anunţă dureroasă, aruncă surplusul în consum.

Guvernul a modificat ţinta de creştere economică de la 4,3%, estimată la început de an, la 7% şi, automat, şi veniturile statului ar urma să crească. Doar că, în loc să ţină cheltuielile pe loc pentru un început de consolidare fiscală, guvernul le majorează şi, în plus, majorează şi nivelul de deficit. Astfel, potrivit proiectului de rectificare bugetară, veniturile ar urma să crească cu 15,5 miliarde faţă de varianta de la începutul anului, dar cheltuielile cresc şi ele cu 18,8 mld. lei, deci peste veniturile rezultate din mai buna creştere economică. Prin urmare, deficitul bugetar creşte cu aproape 3,3 mld. lei, până la peste 83 mld. lei, chiar dacă, raportat la PIB, deficitul rămâne la 7,1%. Din punctul de vedere al Consiliului Fiscal, această decizie a guvernului reprezintă un derapaj major pe partea de cheltuieli care arată incapacitatea administraţiei de a le ţine sub control. Consiliul – condus de Daniel Dăianu – arată că veniturile aşteptate sunt doar prezumate şi nerealizarea lor ar majora şi mai mult deficitul bugetar.

Rectificarea bugetară a întârziat cu aproape o lună pentru că partidele din coaliţie vor, fiecare, spuza pe turta lor şi trag în toate părţile de sacul bugetului. „Această rectificare bugetară este singulară în istoria rectificărilor evaluate de Con­siliul Fiscal din 2010 până în prezent prin magni­tudinea rectificării pozitive a veni­turilor şi cheltuielilor bugetare, creş­terea acestora fiind de aproximativ 4,8% faţă de valorile propuse anterior. În prezenta recti­fiecare, sume mai mari decât sporul veni­tu­rilor programate sunt alocate chel­tuielilor. În condiţiile în care o parte a acestor venituri este temporară (sunt încasate sumele amânate la plată în 2020 – n.red.), iar o altă parte este datorată dinamicii ciclice favorabile a economiei, Consiliul Fiscal consideră că alocarea de venituri, în cadrul rectificării, comportă riscuri considerabile, ce se pot materializa prin evoluţii economice defavorabile viitoare la nivel intern şi internaţional. Mai mult, aceste venituri, unele fără caracter permanent, finanţează, într-o proporţie importantă, cheltuieli bugetare permanente, ceea ce accentuează riscurile aferente sustenabilităţii poziţiei fiscale a sectorului public.“, menţionează Consiliul Fiscal, în raportul asupra rectificării bugetare.

Potrivit sursei citate, proiectul de rectificare bugetară slăbeşte consolidarea bugetară aşa cum era anunţată pentru anul 2021: “Soliditatea construcţiei bugetare programate la rectificare este inferioară celei aferente proiectului de buget, chiar dacă nivelul ţintit al deficitului bugetar (7,13% din PIB) este apropiat de cel iniţial (7,16% din PIB)“

Consiliul susţine că, în condiţiile evoluţiei mai favorabile a economiei şi a cuantumului mai ridicat al veniturilor provenind din recuperarea impozitelor amânate la plată, un nivel optim şi realizabil al ţintei de deficit bugetar ar fi trebuit  să fie semnificativ sub 7% din PIB  - în jurul valorii de 6,5% din PIB: “Un asemenea nivel nu este plauzibil să fie atins, dat fiind derapajul major pe partea de cheltuieli bugetare“. 

Situaţia bugetului public din România este dificilă pentru că ţara a intrat în criză cu un deficit structural de 5,5% din PIB, în vreme ce alte ţări din UE nu au avut astfel de deficite. Prin urmare, acestea din urmă vor reveni rapid în ţintele de deficit din trecut, odată sfârşită pandamia care le-a obligat să-şi majorize, temporar, deficitele. România va fi, în 2022, pe primul loc în UE ca nivel de deficit – 7,1% din PIB.

“În cazul României ajustarea fiscală este un proces întins pe mai mulţi ani, şi are, implicit, un efect de majorare substanţială a datoriei publice, care induce riscuri de sustenabilitate în creştere. (…) Lipsa acută de spaţiu fiscal (generată şi de un nivel foarte jos al veniturilor fiscale/bugetare) expune economia României la riscul de a nu putea interveni în cazul unor noi momente de mare tensiune pe plan intern si pe plan internaţional – induse de datoriile mari în lume, un nou val al pandemiei, impactul schimbărilor climatice, tensiuni geopolitice şi alte crize etc“.

În plus, o înăsprire a politicii monetare interne şi pe plan extern, la nivelul principalelor bănci centrale din ţările dezvoltate, care se întrevede la orizont, poate agrava riscurile de finanţare, prin reducerea ofertei de fonduri, creşterea costului acestora şi o înrăutăţire a percepţiei în ceea ce priveşte riscul activelor emise de entităţile/instituţiile româneşti. De aceea guvernul trebuie să cântărească serios consolidarea fiscală.

Consolidarea fiscală nu poate fi făcută însă fără creşterii veniturilor fiscale cu câteva procente din PIB - la peste 30% din PIB. Documentul citat vorbeşte de îmbunătăţirea eficienţei colectării (inclusiv prin digitalizare),dar şi de “lărgirea bazei de impozitare“ sau “îngustarea excepţiilor şi portiţelor“. Cu alte cuvinte, toată lumea să plătească taxe, iar nişele fiscal (excepţiile pentru IT sau construcţii, de exemplu) să fie eliminate.