Gaze, energie nucleară, vaccinuri anti-COVID, imaginea de partener apropiat al unei superputeri, Ungaria rămâne unul din puţinii aliaţi ai Rusiei în Europa. „Cele două ţări sunt unite prin faptul că ambele au relaţii tensionate cu Bruxellesul“

Când SUA şi aliaţii lor europeni se confruntă cu rezultatele eşe­cu­rilor din Afganistan şi Bielorusia, Rusia şi Ungaria îşi laudă prietenia şi fructoasa cooperare, in­clusiv în domeniul energetic, unde Budapesta se pregăteşte de semnarea unui nou contract pe termen lung cu Gazprom, şi al vaccinurilor contra COVID. Iar Ungaria a sărbătorit şi o victorie, contra UE.

Veteranul Serghei Lavrov, şeful diplomaţiei ruse, nu vizitează des Europa şi nu este bine primit în multe capitale europene, însă se simte ca acasă la Budapesta. Săptămâna trecută, în capitala ungară el a primit mesajul pe care Moscova vrea să-l audă într-una dintre cele mai arzătoare chestiuni ale momentului.

În ceea ce priveşte energia, a spus omologul maghiar Peter Szijjarto, un acord privind gazoductul Nord Stream 2 „a făcut clar că Rusia va continua să fie crucială pentru aprovizionarea cu gaze naturale a Europei în viitor“. Prin acest gazoduct, Rusia îşi asigură independenţa livrărilor către cele mai mari economii europene, Germania fiind principala, faţă de Polonia şi Ucraina, ţări importante de tranzit dar care privesc Rusia ca pe o ameninţare. Ucraina, cel puţin, şi-a văzut o porţiune din teritoriu anexată de Rusia.

Proiectului Nord Stream 2, aflat în curs de finalizare, i s-au opus Polonia, Ucraina, ţările baltice şi SUA şi este apărat cu înverşunare de Berlin. Însă recent Germania, Rusia şi SUA au ajuns la un compromis sau armistiţiu. Odată Nord Stream 2 finalizat, tarife de tranzit pierd nu doar Ucraina şi Polonia, ci şi Ungaria. Însă anul acesta Ungaria s-a conectat la un alt nou gazoduct rusesc, Balkan Stream.

Preemtiv, probabil,  Szijjarto a spus şi că „nu ar fi corect să ameninţi cu sancţiuni ţările din centrul şi sud-estul Europei pentru modernizarea reţelelor naţionale şi con­stru­irea unor rute alternative de aprovizionare“. Balkan Stream a luat locul de­func­tului South Stream, tot un gazoduc rusesc la care Moscova a renunţat citând ob­stacolele puse în cale de Comisia Europeană. „Nu există suveranitate naţională fără securitate energetică, de aceea trebuie să ne punem propriile interese pe primul loc“, a declarat şeful diplomaţiei maghiare, citat de agenţia MTI.

Despre cealaltă problemă arzătoare a Europei, Szijjarto a pus gaz pe foc spunând că situaţia din Afganistan reprezintă  „un pericol migraţionist real şi serios“, dar a asigurat că Ungaria este pregătită să-i oprească pe refugiaţi la graniţe. Problema migraţionistă nu putea veni mai bine pentru partidele de guvernământ din Ungaria şi Polonia, care pot juca astfel o carte electorală tare când au probleme cu popularitatea.

Guvernul maghiar al pre­mie­rului Viktor Orban, într-o ţară lipsită de petrol, gaze naturale, cărbune şi râuri care să poată produce hidro­ener­gie, joacă la mai multe porţi. Susţine Nord Stream 2 deşi este aliată cu Polonia în Grupul de la Vişegrad, folosit mai mult pentru sprijin reciproc contra presiunilor europene pentru împiedicarea şubrezirii statului de drept.

Ungaria s-a abonat deja la terminalul de gaze naturale lichefiate al Croaţiei, de pe insula Krk, iar Szijjarto chiar a spus recent că ţara sa are „vaste interese“ în această facilitate deoarece i-ar permite să-şi diversifice sursele de gaze şi să facă primele acorduri de achiziţii de gaze cu alţi parteneri în afară de Rusia. 

Ministrul ungar a afirmat şi că după conectarea reţelei de gaze maghiare la cea croată următorul pas ar fi o cooperare trilaterală Croaţia-Ungaria-Ucraina pentru recuperarea unei părţi din capacitatea de tranzit pe care Ungaria o pierde prin tranziţia Rusiei către o rută sudică.

Croaţia importă gaze prin terminalul de la Krk inclusiv din SUA, iar Szijjarto se referă probabil la faptul că Ungaria ar putea deveni ţară de tranzit pentru gaze cumpărate de Ucraina, şi ea puternic dependentă de Rusia. Lavrov, la Budapesta, a spus că guvernul rus şi cel maghiar vor putea obţine acorduri benefice ambelor părţi în sfera gazelor ruseşti importate şi a construirii centralei nucleare maghiare Paks 2 - proiect finanţat cu un împrumut uriaş de la Rusia şi dezvoltat cu tehnologie rusească.

Ministrul rus a asigurat că Rusia susţine întărirea securităţii energetice a Europei, iar un rol în acest sens îl au chiar Nord Stream 2 şi TurkStream (Balkan Stream reprezintă continuarea acestui gazoduc din Turcia în Balcani). După aceste asigurări reciproce despre energie, Szijjarto este pregătit să se deplaseze în Rusia, la Sankt Petersburg, pentru a discuta cu directorul executiv al Gazprom Alexei Miller semnarea unui contract de furnizare de gaze pe 15 ani, pentru întărirea securităţii energetice naţionale. Vechiul contract expiră în septembrie.

Ministrul ungar a menţionat şi că Ungaria şi Rusia sunt în discuţii avansate în privinţa obţinerii licenţei de producţie a vaccinului antiCovid rusesc Sputnik V. Producţia în Ungaria ar putea începe la sfârşitul anului viitor. Aceasta când se vorbeşte tot mai mult de eficienţa mai redusă a actualelor vaccinuri contra tulpinilor noi ale coronavirusului  care provoacă COVID.

În concluzie, scrie ziarul rusesc Kommersant, Ungaria rămâne unul din puţinii aliaţi ai Rusiei în Europa. Budapesta a fost prima oprire a lui Lavrov într-un tur european (înainte de Roma şi Viena). „Cele două ţări sunt unite prin faptul că ambele au relaţii tensionate cu Bruxellesul“, notează Kommersant. Între timp, Szijjarto a asigurat că Ungaria va rămâne în Uniunea Europeană, dar publicaţia maghiară pro-guvernamentală Magyar Nemzet a sărbătorit ca fiind o victorie ungară faptul că CE nu a activat până la expirarea termenului în care o putea face un mecanism care ar fi condiţionat distribuirea fondurilor europene de respectarea statului de drept.