România a pierdut anul trecut 143.000 de locuitori, în cea mai abruptă scădere a populaţiei din 2009 încoace. „Situaţia e similară cu ce se întâmplă după război“

♦ România a pierdut aproape 143.000 de locuitori în 2020, iar populaţia totală a ajuns la 19,18 milioane de persoane ♦ Principalele cauze ale depopulării: sporul natural negativ (diferenţa dintre numărul de naşteri şi numărul de decese) şi migraţia externă ♦ „Avem de-a face cu o creştere a numărului de decese cum nu am mai văzut din 1990 până acum. Datele privind numărul de născuţi, numărul de decedaţi şi numărul de emigranţi indică o situaţie de criză, similară cu cea întâlnită după război“.

România a pierdut 143.000 de locuitori în ulti­mul an, iar po­pu­laţia totală a scăzut la 19,18 milioane de persoane, arată datele publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică.

„Anul demografic 2020  fost un an aflat, în bună măsură, sub impactul pandemiei COVID-19. Creşterea neaşteptat de mare a numărului de decese şi migraţia externă netă negativă foarte scăzută îşi au originile în pandemie. Nu şi reculul numărului de născuţi vii. Ce apare drept surprinzătoare este ascensiunea numărului de decese nu în primul rând prin coronavirus, ci prin alte boli ale aparatului respirator şi boli ale aparatului circulator. Este de admis  că decesele din prima grupă au fost determinate totuşi de  coronavirus dar în vâltoarea dezvoltărilor neaşteptate ale pandemiei şi necu­noaşterea  noii origini a acestor decese cauzele stabilite au fost pneumoniile. Recrudescenţa nu­mărului de decese prin boli ale aparatului circulator nu pot fi explicate decât prin impactul masivelor restricţii la internări în spitale pentru intervenţii, tratamente şi diagnosticare şi prin efectele izolării  sociale la persoanele vârstnice suferind de boli ale aparatului circulator. Ceea ce putem observa ca tendinţe în anul 2021 este un număr considerabil mai mare al numărului de decese în prima jumătate a  anului. Nu continuă regresul numărului de născuţi. Dezvoltările migraţiei exter­ne rămân complexe, extinderea mun­cii la domiciliu producând  spec­ta­culoase reorganizări ale pieţei muncii şi geografiei acesteia, cu urmări greu de prevăzut astăzi“, a declarat profesorul universitar Vasile Gheţău.