Deficitul comercial continuă să pună piedici economiei: guvernul „mizează“ pe o contribuţie negativă de -1,1 pp a exportului net la creşterea economică din 2021. Dumitru Miron, ASE Bucureşti: Problema este structurală, nu conjuncturală, şi cuvântul-cheie este reindustrializarea României în noua paradigmă economică

Exportul net (diferenţa dintre exporturile totale ale României şi importuri) va continua să contribuie negativ la creşterea economică României, după ce, din cauza deficitului comercial la bunuri, în ultimii şase ani a tras în jos economia, arată datele publicate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP).

„Noi avem o creştere economică centrată pe consum şi consumul este dependent de importuri. Exportul se corelează cu producţia. Exporturile sunt pe partea de ofertă şi consumul este pe partea cererii. Deficitul comercial este din ce în ce mai mare din cauza deficitului de competitivitate a exporturilor şi creşterea impor­turilor“, explică Dumitru Miron, profesor universitar la ASE Bucureşti.

Ultimul an în care exportul net a contribuit pozitiv la creşterea econo­mică a fost 2014, când aducea 0,1 pp. creşterii economice de 3,1%. În 2013, potrivit datelor Comisiei Naţio­nale de Strategie şi Prognoză (CNSP), exportul net de bunuri şi servicii aducea un plus de 4,4 pp. creşterii eco­nomice de 3,5% din acel an. De ase­menea, în 2013 România a înre­gistrat cel mai mic deficit comercial la bunuri din ultimii 18 ani (-5,7 mld. euro).

Din 2015 însă, exportul net a contribuit negativ la evoluţia economiei (între 0,7 pp şi 1,7 pp) şi balanţa comercială la bunuri s-a afundat din ce în ce mai mult în deficit. De la un deficit comercial la bunuri de 5,7 mld. euro în 2013 România a înregistrat în 2020 un deficit de 18,3 mld. de euro şi în 2021 va trece de 20 mld. euro.

„Avem deficienţe structurale, nu conjuncturale. Economia românească este structurată într-o manieră nefavorabilă, suntem o economie de conexiune. Ce se produce în România – piese, subansamble, componente, noi suntem subcontractanţi. Dacă produci ceea ce comandă alţii, cum este şi firesc, tu nu poţi contribui cu mare lucru, pentru că deciziile strategice nu se iau aici, se iau în altă parte“, mai spune Dumitru Miron.

La şase luni din 2021, deficitul co­mer­cial la bunuri a ajuns la 10,6 mld. de euro, după ce exporturile au crescut cu 26,5% şi au fost de 36,1 mld. euro, iar importurile a cres­cut an/an cu 25,6%, până la 46,8 mld. euro.

Ce se poate face pentru creşterea com­petitivităţii exporturilor româneşti? „Cu­vântul-cheie este reindustria­lizarea României în noua paradigmă. Nu în sensul tradiţional, ci pe compo­nente specifice celui de-al patrulea sector economic, sectorul cuaternar intensiv în creativitate, valoarea adă­ugată, active intangibile. Acest lucru necesită o strategie de nivel naţional urmărită cu consec­venţă, fără rupturi de cicluri elec­torale“, mai spune Dumitru Miron.

România stă bine la capitolul balanţei comerciale la servicii, care aduce surplus şi mai atenuează din deficitul de cont curent.

Deficitul comercial însă cântăreşte mai greu şi antrenează şi balanţa de plăţi externe a României, a cărei deficit pune presiune pe cursul de schimb şi moneda naţională se devalorizează.