Silvia Dinică, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii, Senat: Pregătirea forţei de muncă este unul dintre instrumentele pentru a creşte valoarea produselor industriale ale României şi a scădea deficitul comercial

♦ Industria României, care face peste o cincime din economie, face trei sferturi din exporturile de bunuri, însă, an de an, deficitul comercial la bunuri trage în jos economia ♦ Cea mai mare parte a deficitului comercial este făcută de produsele chimice, lucruri care nu se discută în Comisia de industrie a Senat ♦ Ce se poate face ca produselor industriale româneşti să le crească valoarea adăugată?

„În primul rând ar trebui să ne ducem la calitatea absolvenţilor sistemului de educaţie. Ce fel de absolvenţi avem şi pe ce domenii sunt pregătiţi. Şi aici ar trebui prioritar să fie nişte domenii în care mai departe angajabilitatea să fie în industrii care fac produse cu valoare adăugată mare pentru ca să poţi să faci aceste produse trebuie să ai şi oamenii pregătiţi“, răspunde, pentru ZF, Silvia Dinică, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Senat.

Ea spune că unul dintre instrumentele pe care le are organul legislativ în atingerea acestui obiectiv este elaborarea unei legislaţii noi în perioada următoare: „Aici aş spune că totuşi discuţiile despre elaborarea unei legislaţii care să aducă educaţia în prezent şi să se uite frumos către viitor ar trebui să se întâmple în următoarea perioadă. Aici este un aport pe care Legislativul le poate aduce.“

Silvia Dinică a absolvit, în 1999, Facultatea de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii din Bucureşti, apoi a obţinut o diplomă de masterat la ASE. Are un doctorat obţinut  în matematică (2014) la Colorado State University, SUA, unde a fost şi asistent universitar. Până în 2016, când a fost ales ca senator pe listele USR, a lucrat la Romtelecom, devenit ulterior Telekom, în mai multe posturi de conducere din zona de vânzări. Din 2020 este preşedintele Comisiei pentru industrie şi servicii din cadrul Senatului.

Cu ocazia unei întâlniri cu italienii de la Beltrame, care vor să construiască un combinat siderurgic nou în România, Silvia Dinică a oferit câteva declaraţii pentru ZF. Ea a spus, în cadrul discuţiei, că  investiţiile din România care îndeplinesc criterii precum cele care ţin de economia verde sunt încurajate, iar acestea pot fi o oportunitate şi pentru relansarea economică.

„Aşteptarea de relansare economică este mare şi mai ales de o revitalizare a industriei este mare pentru că pandemia asta ne-a făcut pe toţi să simţim că multe lucruri se pot schimba. Am putea să folosim această aşteptare într-un mod bun, adică să prioritizăm şi să încurajăm proiectele care pot să facă o schimbare, nu numai să aducă locuri de muncă, dar să şi meargă către paradigma asta de protecţie a mediului, de economie circulară.“

Industria României face circa 20% din economie, însă aduce de asemenea şi cea mai mare parte din deficitul comercial la bunuri. Numai industria chimică aduce aproape o treime din deficitul comercial la bunuri, care, cel mai probabil, va depăşi 20 de mld. de euro în 2021. Silvia Dinică a spus, răspunzând întrebărilor ZF, că nu sunt discuţii în Comisia de Comerţ şi industrie despre reducerea deficitului comercial la bunuri din industria chimică a României însă, în opinia sa, e nevoie de creşterea calităţii absolvenţilor şi încurajarea investiţiilor în domeniu.

„Al doilea aspect ar fi cel legat de partea aceasta, de cum să faci produse de calitate şi atunci acest lucru implică investiţii în echipamente şi bineînţeles forţă de muncă care să fie pregătită pentru a produce.“

Industria României, o componentă importantă a economiei, este subdimensionată în anumite zone, în special în zona Moldovei. Lipsa de investiţii în infrastructură şi lipsa forţei de muncă din zonă nu atrag investiţii din partea companiilor. Silvia Dinică crede că, pe lângă dezvoltarea infrastructurii, Moldova poate beneficia şi de noul trend work-from-home, adus în prim-plan de pandemie.

„Partea de infrastructură într-adevăr este esenţială. Să nu uităm acum totuşi că pandemia evidenţiază un potenţial în sensul acesta de lucru de la distanţă. Asta bineînţeles că înseamnă şi infrastructură. Şi aici iarăşi ar trebui cu prioritate rezolvat, adică să putem să le asigurăm oamenilor accesul la servicii care să le permită o conexiune care să permită munca de acasă.“

De asemenea, ea a mai spus că pregătirea forţei de muncă rămâne o prioritate chiar şi în acest nou context, în care tot mai multe companii oferă angajaţilor posibilitatea de a lucra de oriunde, când acest lucru este posibil.

„Aduc înapoi discuţia la pregătirea forţei de muncă. Chiar şi învăţământul profesional ar trebui să fie de calitate, astfel încât aceşti absolvenţi să aibă o ofertă de muncă pe piaţă. Până la urmă, câştigul este când cererea din partea angajatorului se întâlneşte cu un angajat potrivit pentru locul respectiv.“

razvan.botea@zf.ro