Problema guvernării este că, odată schimbată configuraţia politică de la „centru”, efectul se propagă devastator în teritoriu. România are peste 3.000 de primari şi peste 50.000 de consilieri locali şi judeţeni care au pe mână bugete uriaşe, între 40 şi 50% din toate veniturile statului

Autor: Răzvan Botea 10.09.2021

Marea epurare: toţi secretarii de stat şi prefecţii USR-Plus au fost demişi, dar, la nivel local, cică e linişte.

Toţi prefecţii, subprefecţii şi secratarii de stat ai USR-Plus au  fost demişi joi de premierul Florin Cîţu. Cutre­murul este aşteptat şi la nivel local, dar liderii din administraţiile locale şi judeţene din România care au răspuns solicitărilor ZF susţin că blocajul guverna­mental nu ar afecta funcţionarea adminis­traţiilor locale unde PNL şi USR - Plus fie au mers împreună la alegeri, fie au format o majoritate după alegerile locale.

„În cea ce ne priveşte nu ne afectează această ceartă. Avem o colaborare cu USR atât la nivelul municipiului Braşov, cât şi la nivelul Consiliului Judeţean Braşov. Este o alianţă care s-a născut natural şi varianta alternativă ar fi fost PSD la nivel de consiliu local, pentru că majorităţile nu puteau fi făcute decât cu USR sau PSD. Am considerat că este necesară o alianţă de dreapta”, a spus, pentru ZF, Adrian Veştea (PNL), preşedintele Consiliului Judeţean Braşov.

Alianţa de dreapta s-a rupt din cauza („oficială”) a unui program menit să ajute chiar comunităţile locale – programul „Anghel Saligny“, continuatorul Planului Naţional de Dezvoltare Locală al PSD. Zece miliarde de euro  ar fi urmat să primească comunităţile locale, până în 2026. Administraţia locală primeşte oricum sume importante din buget care au însemnat în ultimii ani între 40 şi 50% din veniturile totale ale statului. Şi asta în condiţiile în care nu au grija pensiilor şi doar în mică măsură a sănătăţii sau a educaţiei. Însă vrajba de la centru  reverberează în teritoriu, unde alianţele locale merg, de obicei, după tiparul centrului.

Scandalul din coaliţia de guvernare a izbucnit după ce premierul Florin Cîţu l-a demis pe ministrul USR - Plus Stelian Ion. Decizia de remaniere a unui ministru din cabinetul său îi aparţine prim-ministrului, care conduce Executivul, însă USR - Plus, care a fost pus a doua oară în faţa faptului împlinit privind demiterea unui ministru de-al său, şi-a retras sprijinul politic acordat lui Florin Cîţu. Situaţia a escaladat într-o depunere a unei moţiuni de cenzură din partea USR – Plus cu sprijinul partidului cu mesaje extremiste AUR, o asociere care, în urmă cu o lună, părea de domeniul fantasticului.

Dincolo de alianţa de la nivel central, care acum s-a transformat într-o răfuială, PNL şi USR - Plus au mers împreună, fie la alegerile locale din 2020 ca o alianţă, fie au format majorităţi împreună în consiliile locale şi judeţene. Întrebarea este, dacă coaliţia se va rupe iremediabil, cât va mai dura până când gâlceava de la nivel central va iradia în teritoriu.

„Dacă la Bucureşti ne confruntăm cu o criză politică majoră, la nivelul administraţiei publice locale nu există divergenţe care să ne împiedice să lucrăm împreună la proiectele comune pentru oraş. Până acum, atmosfera de la centru nu a afectat colaborarea noastră locală, dacă fac abstracţie de luptele interne destul de urâte pe care le-am văzut la PNL Timişoara”, a transmis către ZF primarul Timişoarei, Dominic Fritz (USR-PLUS).

La rândul său, primarul Lucian Viziteu (USR - Plus) de la Bacău, care a candidat şi cu sprijinul PNL la alegerile locale, transmite un mesaj de pace: „Ce se întâmplă la nivel naţional nu ne afectează la Bacău şi sper să nu ne afecteze. Alianţa cu PNL la nivel local este una puternică şi în scopul de face lucruri pentru băcăuani. Sper ca la nivel naţional lucrurile să se liniştească cât mai repede şi să avem din nou o guvernare de dreapta PNL-USR-PLUS-UDMR.”

Acelaşi mesaj vine şi din partea primarului Dominic Fritz: „Eu am încredere că suntem partide responsabile care au înţeles mesajul ce ne-a fost transmis la vot de către alegători că trebuie să guvernăm împreună România, să reformăm statul, administraţia şi politica. Îmi doresc ca atât alianţa locală, cât şi coaliţia guvernamentală să meargă mai departe, iar interesul public să fie pus deasupra oricăror dispute politice şi interese de partid.”

În cazul unei rupturi definitive însă, preşedintele CJ Braşov Adrian Veştea spune că activitatea de la Braşov nu va fi afectată: „Noi am gândit această alianţă pe nişte principii, obiective pe care le-am stabilit fiecare dintre noi şi nu consider că are vreun rost să ne raportăm la ceea ce se întâmplă vremelnic la nivel central.”