Creşterea facturilor la energie şi relansarea consumului au adus inflaţia la 5,3% în august

♦ Indicele preţurilor de consum a crescut cu 5,3% în august 2021, prin comparaţie cu august 2020, din cauza avansului puternic al preţurilor la energie ♦ Datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că preţurile mărfurilor nealimentare care înseamnă aproape jumătate din coşul de consum al unui român, au crescut cu 7,9% şi au fost principalul motor al inflaţiei.

Inflaţia este dureroasă pentru populaţie, dar pentru bugetul de stat înseamnă încasări mai mari şi reducerea datoriei publice ca pondere în PIB. Datoria rămâne la un nivel similar, nu este afectată de inflaţie, însă PIB-ul în termeni nominali, la care se raportează datoria publică, este umflat de inflaţie.

„Da, inflaţia înseamnă încasări mai mari la bugetul de stat, atât din TVA, cât şi din profit sau venit şi în plus datoria publică rămâne constantă în lei, însă se va raporta la un PIB inflatat. Deci practic aşa se reduce datoria publică ca procent în PIB, cu inflaţie. Deci da, guvernul câştigă”, spune Adrian Codîrlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.

Andrei Rădulescu de la Banca Transilvania remarcă la rândul său: nivelul inflaţiei în august 2021 este cel mai mare din iunie 2018 încoace.

„Statisticile confirmă continuarea tendinţei de accelerare pentru dinamica anuală a preţurilor de consum în august, spre nivelul maxim din iunie 2018”, scrie Andrei Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transilvania.

Unul dintre efectele inflaţiei, pe lângă creşterea de preţuri, este majorarea dobânzilor. Unul dintre instrumentele cu care băncile centrale temperează inflaţia este creşterea ratelor de dobândă, pentru a mai tempera din consum. Cu toate acestea, creşterea dobânzilor înseamnă şi creşterea costului de împrumut pentru state, iar acum în urma crizei din 2020, statele sunt îndatorare.

„Este o cifră ridicată a inflaţiei. Asta garantează o majorare a ratelor de dobândă. Statele sunt supraîndatorate, iar majorările de rate de dobândă ar creşte substanţial costul de finanţare şi de aici probabil băncile centrale ezită să ridice ratele de dobândă”, explică Adrian Codirlaşu.

Inflaţia a avansat cu 5,3% an/an în august 2021. Preţurile alimentelor, care înseamnă aproape o treime din coşul de consum al unui român, au urcat cu 2,7% an/an în august 2021. Cel mai mult a urcat preţul uleiului: +21% an/an. Dincolo de datele statistice, scumpirile din România se văd cu ochiul liber. La un magazin Mega Image din sectorul 2 din Bucureşti, cel mai ieftin ulei de floarea-soarelui, de origine bulgărească, este de aproape 8 lei/litru. La începutul anului preţul unui litru de ulei din sortimentele ieftine era de 5-5,5 lei/litru.

În ceea ce priveşte serviciile, care înseamnă circa 20% din coşul de consum, avansul preţurilor a fost de aproape 3% an/an în august 2021. Cel mai mult s-au scumpit preţurile biletelor de avion, care au intrat pe un trend  de revenire, după căderea de anul trecut cauzată de scăderea puternică a cererii din cauza restricţiilor de călătorie.

Preţul serviciilor de transport urban au crescut, în medie, cu 2,97% an/an în august. Scumpirea însă a fost influenţată de creşterea preţului biletelor STB şi pentru metroul bucureştean, creşteri de la 1,3 lei/bilet (tarif nemodificat din 2008), la 3 lei/călătorie. Metroul s-a scumpit de la 2,5 lei/călătorie la 3 lei/călătorie.

„La metrou nu mi s-a părut mare scumpirea, dar la autobuz a crescut destul de mult preţul. Înainte dădeam pe un abonament pe o lună 25 de lei (cu reducere de student – n. red.), iar acum am dat 40 de lei”, spune Gabriela, 21 de ani, studentă la psihologie în Bucureşti.

Cele mai mari scumpiri din august au fost la categoria bunurilor nealimentare. Cel mai mult au crescut preţurile la energie electrică (+25%), iar la gaze creşterea a fost de 20,5%.

„Se evidenţiază creşterea preţurilor la bunuri nealimentare cu un ritm mediu anual de 5,45% (indicele armonizat al UE – n. red), evoluţie influenţată de redinamizarea economiei şi cotaţiilor internaţionale la ţiţei şi liberalizarea preţurilor la energie”, mai scrie Andrei Rădulescu.