12 state din UE deja s-au apucat de investiţii cu banii din PNRR. România pierde încă o şansă de dezvoltare din cauza luptelor interne. Pentru a primi banii, România trebuie să finalizeze proiectele până în 2026, aşa că orice lună contează. Prioritatea internă este însă acum lupta pentru putere, nu accesarea banilor pentru dezvoltare

Grecia, Portugalia sau Cipru, alături de marile economii precum Germania, Italia sau Spania deja s-au apucat de lucru cu banii din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, primele tranşe intrând deja în conturile statelor cu „temele“ făcute.

România se uită însă de pe margine la o oportunitate istorică de dezvoltare în timp ce lupta pentru putere este principala preocupare politică.

Datele de la Comisia Europeană arată că deja 18 state au Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă aprobat, 12 dintre acestea primind deja primele tranşe de bani pentru a se apuca de lucru. Văzut ca o şansă unică de creştere, Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă european este la acest moment o oportunitate ratată de România.

„Comisia Europeană a eliberat azi (9 au­gust) o tranşă de 4 miliarde de euro, echivalentul a 13% din alocarea de granturi şi împrumuturi pe care Grecia o va primi prin Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă. Grecia este una dintre primele state care au primit o plată de prefinanţare sub acest mecanism. Această tranşă va sprijini Grecia pentru a lansa implementarea investiţiilor şi a măsurilor de reformă cruciale incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al ţării“, se arată pe site-ul Comisiei Euro­pene. În total, Grecia va primi un pachet financiar de 30,5 mld. euro, statul elen fiind una dintre primele ţări membre ale UE care au primit aprobarea pentru PNRR-ul depus.

Letonia, Cipru, Danemarca, Germania, Franţa, Spania, Lituania, Italia, Belgia, Luxemburg şi Portugalia sunt celelalte state membe care, alături de Grecia, au primit deja primele tranşe de finanţare pentru proiectele de investiţii incluse în PNRR.

„Vedem că sunt foarte multe proiecte în dezvoltare, dar că la niciunul nu începe lucrul efectiv şi asta pentru că investiţiile au nevoie de stabilitate“, a subliniat Ştefan Gadola, unul dintre fondatorii grupului EnergoBit, în cadrul emisiunii Lecţii de Business, un proiect ZF în parteneriat cu First Bank.

Cipru, de exemplu, a primit deja 157 de milioane de euro, Portugalia a accesat 2,2 miliarde de euro, în timp ce Spania a primit o tranşă de 9 miliarde de euro iar Franţa poate începe lucrul la investiţiile din PNRR după ce a primit o primă tranşă de peste 5 miliarde de euro.

Prin Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă, Comisia Europeană pune la dispoziţia statelor membre aproape 724 de miliarde de euro pentru susţinerea economiei în depăşirea dificultăţilor financiare generate de criza sanitară. Pentru accesarea banilor, statele membre sunt obligate să îndeplinească mai multe condiţii, dar trei sunt esenţiale: proiectele trebuie să fie gata până în 2026, 37% din sume fiind detinate investiţiilor care au ca ţintă protecţia mediului iar 20% fiind îndreptate către tranziţia digitală.

România nici măcar nu are PNRR-ul aprobat, oamenii din piaţă spunând că una dintre probleme ar fi char lista de proiecte depusă, unele fără studii de fezabilitate.

„Acesta este şi motivul pentru care unele investiţii au fost scoase din listă“, mai spun surse din sectorul de profil.